Cateva date despre calea ferata de centura a Bucurestiului:

 A fost construita la sfarsitul secolului XIX, pentru deservirea fortificatiilor militare (asa-numitele "forturi" din jurul Bucurestiului).

Intre statiile Chiajna- Chitila- Mogosoaia traseul initial al caii ferate de centura era altul decat cel actual: din statia Chiajna traseul initial se indrepta spre nord, trecea prin curtea unui actual centru "Remat" si se racorda in statia Chitila in zona capului X (spre Bucuresti Nord) al statiei Chitila. Portiunea de linie dintre statia Chitila si acel centru "Remat" mai exista si azi, fiind linie industriala.
Apoi din statia Chitila traseul initial al caii ferate de centura se continua tot din capul X, traversa Soseaua Banatului, trecea prin curtea actualei "Sectii Drumuri Nationale Bucuresti Nord", apoi traversa (trecea pe deasupra) M700 printr-un pasaj denivelat si apoi intra in curtea fostei fabrici "Bere Bauturi".
Din acest punct traseul initial al caii ferate de centura a fost pastrat si dupa 1970 ca linie industriala, pentru deservirea unor obiective economice, etc. (fabrica "Bere Bauturi", un terminal "Romtrans", o betoniera si o unitate militara). Dupa fabrica "Bere Bauturi" traseul initial al caii ferate de centura (pastrat si dupa 1970 ca linie industriala) traversa lacul Straulesti (pe asa-numitul "pod rosu"), apoi mergea paralel cu strada Aeroportului, traversa soseaua de centura a Bucurestiului si se racorda in statia Mogosoaia.
 Acest traseu initial al caii ferate de centura era mai dificil si aveea si dezavantajul ca impunea rebrusarea trenurilor in statia Chitila.

 La inceputul anilor 70' se executa actualul traseu al caii ferate de centura, dintre statiile Chiajna si Mogosoaia, fara a mai trece prin statia Chitila (pe ruta Chiajna- Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia).  Acest nou traseu al caii ferate de centura s-a executat si in legatura cu lucrarile de sistematizare si extindere a triajului Bucuresti, efectuat tot la inceputul anilor 70.

 In anii 70 si 80 calea ferata de centura cunoaste unele lucrari de modernizare pe anumite portiuni:
-S-a electrificat linia intre Chiajna- Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia- Constantin David (Voluntari)- Bucuresti Sud/Titan/Catelu
-S-a dublat linia intre Mogosoaia- Constantin David (Voluntari) si intre Chiajna- Ciorogarla (Bucuresti Vest)- Jilava
-A fost echipata cu BLA linia intre Jilava- Chiajna- Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia- Ram. Constantin David (Ram. Voluntari) si au fost echipate cu instalatii CED statiile: Jilava, Varteju, Ciorogarla (Bucuresti Vest), Chiajna, Mogosoaia, Otopeni, Constantin David (Voluntari).

 La nivelul anului 1990 statiile de pe calea ferata de centura a Bucurestiului si liniile industriale ce se ramificau din aceste statii erau urmatoarele:

-Statia Mogosoaia. Instalatie CED. Din aceasta statie se ramifica cateva linii industriale, dar care au fost construite cred dupa 1990 (pentru "BDP", pentru un depozit "Rompetrol" si pentru "Lackner & Schvartz");

-Statia Otopeni. Instalatie CED. Are sau aveea 5 linii;

-Statia Constantin David (Voluntari). Instalatie CED. Are sau aveea 7 linii.  De aici se ramifica o linie industriala pentru un siloz de cereale;

-Ram. Loulis/Fabrica de paine "Titan". Are macazuri mecanice (manuale) si semnale luminoase.

-Bucuresti Sud/Catelu/Titan Grupa Marfuri. Are instalatie tip SBW cu semnalizare mecanica. Aveea in 1990 cca 18 linii si revizie de vagoane de marfa. De aici se ramifica liniile industriale care deserveau in trecut marile platforme industriale din estul Bucurestiului: platforma "Republica- 23 August", platforma "Policolor" si linia industriala pentru CET Sud Vitan.

-Ram. Post Abator. Are instalatie SBW cu semnalizare mecanica. De aici se ramifica linii industriale pentru: o rampa de descarcare a materialelor de constructii, centrul logistic "Massa" si in trecut tot de aici se ramifica o cale ferata industriala ce mergea paralel cu raul Dambovita si ajungea pana la fostul "Abator Comunal Splai".

-Statia Popesti-Leordeni. Are sau aveea 4 sau 5 linii si instalatie SBW cu semnalizare mecanica. De aici se ramificau linii industriale pentru: fosta fabrica "Danubiana", fosta fabrica "Guzuchim", fosta fabrica "Viscofil", un depozit pentru situatii de urgenta si pentru alte fabrici. Tot de aici se ramifica calea ferata industriala ce deserveste depoul Metrorex IMGB.

-Statia Berceni. Are cca 6 linii si instalatie SBW cu semnalizare mecanica. Prin linii industriale deservea fosta mare platforma industriala "IMGB" si "Admeb" si un centru Remat.

-Statia Jilava. Are instalatie CED. Are 6 linii. De aici se ramifica o linie industriala pentru fosta "Bumbacarie Jilava" si o alta pentru un depozit Petrom.

-Ram. Magurele. Locul de unde se ramifica calea ferata industriala pentru "Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru fizica nucleara Horia Hulubei"

-Statia Varteju. Are sau aveea 9 sau 10 linii si instalatie CED. De aici se ramificau linii industriale pentru: un depozit pentru situatii de urgenta, fosta fabrica de spirt si drojdie "Fulgerul Bragadiru", o centrala termica din Bragadiru si pentru "Somic Bragadiru".

-Statia Ciorogarla (Bucuresti Vest). Are sau aveea cca 9 linii. Are instalatie CED. De aici se ramifica linii industriale pentru fosta platforma industriala din vestul Bucurestiului (platforma "Industriilor- IREMOAS") dar si pentru depoul Metrorex "Industriilor".

-Statia Chiajna. Are instalatie CED si cca 6 linii.

  Sper ca proiectul care se vaelabora si care se va realiza , pentru reconstructia/modernizarea caii ferate de centura a Bucurestiului, sa cuprinda: reconstructia completa a liniei pentru VS de 120 km/h (o viteza suficienta pentru trenurile care circula/vor circula pe calea ferata de centura- trenuri de marfa si trenuri suburbane de calatori cu rang de tren "regio"; singura portiune din calea ferata de centura care ar fi util de reconstruit/modernizat pentru VS de 160 km/h este cea dintre statiile Chiajna- Bucuresti Vest- Jilava , pe unde vor circula trenurile interregio si internationale de calatori spre Bulgaria), electrificarea si echiparea cu BLA a liniei pe intreg traseul, dublarea liniei pe aproape intreg traseu (cu exceptia tronsonului Chiajna- Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia, unde nu cred ca ar fi loc fizic in teren pentru dublarea caii ferate de centura) si echiparea cu instalatii de centralizare electronica a tuturor statiilor, HM-urilor si punctelor de ramificatie, de pe calea ferata de centura!

  Insa pentru atragerea de calatori la viitoarele trenuri "suburbane" care vor circula pe calea ferata de centura a Bucurestiului ar trebui infiintate noi puncte de oprire (halte) pentru calatori,  deoarece actualele statii existente pe CF de centura nu sunt situate in punctele de interes pentru calatori (ele fiind construite si amplasate inainte de 1990 pentru deservirea marilor platforme si intreprinderi industriale de atunci).

  Astfel de noi puncte de oprire (halte) pentru calatori ar trebui infiintate pe calea ferata de centura la intersectia acesteia cu soselele si drumurile care intra in Bucuresti si prelungite traseele mijloacelor de transport urban in comun a STB-ului pana la calea ferata de centura (pentru a usura transferul calatorilor de la viitoarele trenuri suburbane care vor circula pe CF de centura la mijloacele STB)!

  Astfel de noi puncte de oprire (halte) pentru calatori ar trebui infiintate pe CF de centura la intersectia acesteia cu:
-DN 1 (Soseaua Bucuresti- Ploiesti);
-DJ 200 B (Bdul. Pipera)
-DJ 200 (Bdul. Eroilor)
-DN 2 (Soseaua Colentina)
-DN 3 (Bdul. Biruintei)
-DJ 301 (Soseaua Cernica)
-A 2
-Soseaua Libertatii
-Strada Leordeni
-DN 4 (Soseaua Oltenitei)
-DJ 401 (Soseaua Berceni)
-DN 5 (Soseaua Giurgiului)
-DC 19 (Soseaua Bucuresti- Magurele)
-DN 6 (Soseaua Alexandriei)
-DJ 602 (Prelungirea Ghencea)
-In apropierea CET Vest, mai ales daca Bdul. Timisoara va fi dus pana la soseaua de centura
-A 1 (Bdul. Iuliu Maniu)
-DJ 601 A (Strada Eroului)

aveea        

Linia de pe Avionului se ramifica, mai era un fir care mergea drept inainte pe actualul traseu al DNCB si traversa DN1A (ma rog, soseaua Bucuresti - Targoviste) la nivel.

Adica din linia care venea dinspre fabrica "Bere Bauturi" si mergea paralel cu strada Aeroportului, aproximativ in punctul unde aceasta linie traversa la nivel soseaua de centura (DNCB), se mai ramifica un fir de cale ferata, ce mergea paralel cu traseul actual al DNCB, traversa la nivel Soseau Bucuresti- Targoviste si se racorda in actualul traseu al caii ferate de centura in zona "Academiei Nationale de Informatii Mihai Viteazul " ?

Ce rol aveea acest fir (care mergea paralel cu traseul actual al DNCB), pana cand a fost utilizat si in ce an a fost desfiintat ?

Da, inchidea inelul fortificatiilor, mai ales ca intre fieacare 2 forturi exista o baterie de artilerie, deci dupa Fortul 1 Chitila urmeaza Bateria 1-2 pe locul UM de langa Pasajul DNCB Mogosoaia, si apoi urmeaza Fortul 2 Mogosoaia, si apoi Bateria 2-3 pe locul unde actuala CF Mogosoaia - Otopeni se alatura DNCB. Cand mergeam in anii 90 cu masina la Mogosoaia linia exista, a fost desfiintata cu ocazia construirii centurii intre Chitila si Mogosoaia, poti sa cauti reportajele mele de aici de pe forum, ultimele ramasite dintre Soseaua Bucuresti - Targoviste si Strada Baicului au fost scoase la constructia Pasajului DNCB Mogosoaia (sunt reportaje pe canalul meu de youtube).
Si cred ca initial linia de centura nu era cea cu pasajul peste M700 ci se desprindea din M1000 in dreptul strazii Aeroportului cam pe traseul accesului pietonal spre Pasarela PO Bucuresti Triaj, acolo este o proprietate cu coltul taiat, pe acolo trecea linia si apoi traversa Soseaua Chitila(racordul spre Bucuresti Nord era pe traseul strazii Capitan Radu Dragos).
Iar linia de pe pasajul peste M700 nu se desprindea din capul X al garii Chitila ci chiar din mijlocul garii, se vede traseul de la Strada Dornei la Strada Crisan, sunt un sir de case construite pe diagonala.

 Care a fost scopul mentinerii, si dupa 1970, a portiunii de linie dintre locul unde linia care mergea paralel cu strada Aeroportului traversa la nivel DNCB si zona "Academiei Nationale de Informatii Mihai Viteazul" ?!
 Inseamna ca in zona "Academiei Nationale de Informatii Mihai Viteazul" a existat un punct de ramificatie (cu semnale si macazuri, controlate cel mai probabil de pe luminoschema statiei Mogosoaia)!

 Mai ales ca la inceputul anilor 70' se construisera actualul traseu al cai ferate de centura dintre Chiajna- Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia, iar linia paralela cu strada Aeroportului ramasesera ca linie strict industriala, infundata, racordata direct la statia Mogosoaia!

 In partea de sud si de est a caii ferate de centura se observa stalpi de beton langa linie- probabil pe acolo linia fusesera pregatita pentru electrificare inainte de revolutie!
 Din pacate prin 2006 linia de contact si elementele de sustinere a acesteia ar fi fost efectiv furate, intre statia Constantin David (Voluntari) si statia Bucuresti Sud/Titan/Catelu Grupa Marfuri!

  In ultimii ani s-au mai facut unele mici lucrari pe calea ferata de centura:
-Refacerea liniei (inclusiv a electrificarii si a BLA) intre Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia.
-Redeschiderea liniei (dar cu viteza de numai 30 km/h, numai pe un singur fir si cu BLA-ul nefunctional!) intre Mogosoaia- Otopeni- Constantin David (Voluntari).

 Probabil se doreste ca in viitor sa nu mai circule trenuri de marfa prin interiorul Bucurestiului pe M800 (intre Ram. Pajura- Bucuresti Baneasa- Pantelimon- Ram. Pasarea) si toate trenurile de marfa dinspre M900/M300/M500/linia 101 spre M800 (Constanta) sa circule  pe ruta Chiajna- Ram. Post Rudeni- Ram. Post Colentina- Mogosoaia- Otopeni- Constantin David (Voluntari)- Ram. Pasarea sau pe ruta Chitila/Ramificatie Buciumeni- Mogosoaia- Ram. Pasarea!

 Mai ales ca in prezent nu cred ca se mai formeaza trenuri de marfa din statiile Bucurestii Noi, Bucuresti Baneasa, Bucuresti Obor sau Pantelimon (liniile industriale care erau racordate la aceste statii nu mai sunt demult utilizate) iar activitatea de manevra si triere in triajul Bucuresti este cred destul de redusa!

Cred ca deservea betoniera si depozitul de combustibil de langa Strada Baicului, nu cred ca s-au pastrat macaze in zona Academiei Mihai Viteazul dupa dublarea Mogosoaia - Otopeni, accesul ramanand pe la Avionului si pe legatura directa dintre depozitul de combustibil si Mogosoaia, avand in vedere traficul de marfa gigantic de pe liniile industriale dinainte de 89 si chiar 95, orice alternativa, chiar si aparent redundanta, era folositoare(si mai era si scopul strategic de a avea Bateria 1-2 conectata la CF).

Da, pe partea de est a existat electrificare pana in Bucuresti Sud, singurul client a ramas CFR Marfa care nu a mai folosit locomotive electrice, asa ca tensiunea s-a intrerupt si pana la urma s-a furat tot ce s-a putut.
Pe partea de sud s-au montat si stalpi noi de beton pentru inchiderea inelului de firba optica, chiar daca pe acolo nu a fost niciodata electrificare.
Si Voluntari - Otopeni - Mogosoaia (2 fire) - Bucuresti Triaj (1 fir) /  M1000 (1 fir) a fost electrificata, traficul s-a intrerupt dupa modernizarea liniei prin Baneasa - Pantelimon, alimentarea electrica s-a intrerupt si traficul s-a suspendat, s-a furat tot ce s-a putut din electrificare, acum cativa ani electrificarea s-a refacut si traficul de marfa s-a reluat (pe un singur fir intre Mogosoaia - Otopeni - Voluntari).

În stația autobuzului 304 ADP Sector 1 pe DNCB, sensul autobuzului dinspre Casa Presei spre Metrou Străulești se poate vedea o linie de cale ferată îngropată în asfalt pe trotuar și care pare că se continuă după o poartă verde. Aceasta e vechea linie de centură ?

Da, pe aici era linia de centura initiala, initial linia forturilor(de aparare a capitalei).

Duminica 7 mai, Porr lucra pe linia de centura in padurea Magurele: