Acolo ar face fata un parapet infipt in beton asemanator celui de pe Podul Fundeni.

Gara de Nord "invadată" de plante agăţătoare

Zilele Bucureştiului transformă şase locaţii centrale în „grădini nomade”
Un tunel vegetal în Gara de Nord, o pădure de argint în faţa Ateneului Român, pajişti înflorite la fântâna de la Universitate. Nu este un scenariu SF, ci rodul muncii unor arhitecţi peisagişti, ce va prinde viaţă chiar săptămâna viitoare cu ocazia Zilelor Bucureştiului.
Mult se vor minuna bucureştenii când vor da ochii cu „Grădinile Nomade” amenajate în oraş. Este vorba de şase locaţii centrale care vor fi „împodobite” cu instalaţii prin care se redefineşte conceptul de grădină în spaţiu public.
„Alături de ceilalţi colegi am muncit la proiectul <<Grădini nomade>> circa două luni de zile. Am încercat să integrăm ambianţa locală cu natura, sperăm să placă publicului”, ne-a spus Nicolas Triboi, unul din inginerii peisagişti care a conceput grădinile.
Astfel, un impresionant tunel verde din iederă va petrece călătorii din Gara de Nord, „grădini celulare” vor apărea la Institutul Francez, Piaţa Arthur Verona va fi străjuită de „seminţe nomade”. În faţa Ateneului bucureştenii vor găsi o „pădure de argint”, din salcâmi, iar în Piaţa Universităţii vor înflori pajiştile.
Zilele Bucureştiului (18-20 septembrie) marchează anual prin diverse manifestări artistice prima atestare documentară a oraşului, de la 20 septembrie 1459, într-un act emis de Vlad Ţepeş.

Sursa: Click.ro
http://www.click.ro/actualitate/bucures...97306.html€

Primăria şi-a dat cu stângul în dreptul cu parcările Dalli

   Primăria Capitalei a preluat parcările de la firma Dalli, dar, în loc să câştige mai mult, uneori iese şi în pierdere. Dacă în 2008 municipalitatea primea de la firma lui Cocoş aproximativ 400.000 de lei pe lună fără să facă nimic, în ianuarie 2010, când administraţia locală s-a ocupat direct de locurile de parcare, a reuşit „performanţa“ să iasă cu 15.000 de lei în pierdere.
   Primăria Capitalei a preluat vara trecută 101 de parcări cu 3.055 de locuri de la firma care le administrase timp de 14 ani până în acel moment, Dalli Exim SA.

Asa. Bravos.  Acum hai sa mai nationalizam si SIDEX-ul. De ce sa incasam cateva sute de mii de euro din taxa si impozite fara sa facem nimic. Luam toata afacerea, muncitorii vor fi angajati la stat, vor lucra "ca la stat" si vom reveni la epoca anilor '90, cand firmele capusa si angajatii de la stat aveau grija sa creeze pierderi de câteva sute de milioane bune statului român. Apoi putem sa nationalizam si BCR, BRD, Vodafone, Orange, PETROM, Alro, Nokia, Dacia, Ford Craiova, etc... Rezolvam cu capitalistii astia care "suge sângele poporului".

Acum serios: cred ca este o lectie treaba asta cu DALLI. Nu are cum statul (sau primaria) sa gestioneze bine o afacere. Statul din start este perdant. Este ca si cum la fotbal jucatorul uneia dintre echipe ar fi arbitru. Statul nu poate fi si arbitru al vietii economice si jucator.

Un alt exemplu relevant sunt operatorii de CF privati. Unii dintre ei o duc binisor si isi extind activitatea. In conditiile in care CFR Calatori inregistra anterior pe aceeasi ruta pierderi fantastice. Cum se explica? 1. Controlorii daca sunt prinsi de 3 ori ca nu taie bilet sunt dati afara -> deci nici nu le trece prin cap sa lase pe vreunul fara bilet; 2. Trenurile sunt mult mai mici, automotoare cu 1 sau 2 vagoane, cumparate second hand, adaptate traficului. In locul trenurilor personale CFR care aveau ditai locomotiva, 5-6 vagoane, etc... 3. Sunt punctuali in general si isi aleg orele de trafic functie de necesitatile reale ale calatorilor.€

Voievodul Iancu de Hunedoara l-a biruit pe "eroul" Ilie Pintilie

În 1990, sute de străzi şi-au schimbat numele vechi "comunist".

Anul 1990 a stat, fără îndoială, sub semnul schimbării. Democraţie, pluripartidism, capitalism, economie de piaţă, privatizare, tranziţie erau cuvinte folosite savant şi de copiii de-o şchioapă. La fel cum pe vremea "împuşcatului" mai nimeni nu-şi bătea capul să priceapă ce înseamnă "societatea socialistă multilateral dezvoltată" sau "revoluţia de elibe­rare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă", nici acum nu pricepeau românii cum se-ntâmplă cu "tranziţia la economia de piaţă", "li­beralizarea preţurilor" şi alte asemenea. O vreme, imaginea "privatizării" a fost buticul din colţ, iar "pluripartidismul" - vânzoleala de inşi simpatici, în naivitatea lor, care vorbeau la televizor vrute şi nevrute.

Pentru unii oameni obişnuiţi, schimbarea a căpătat forme cât se poa­te de concrete. Bunăoară, mii de ce­tăţeni au constatat că nu mai locu­iesc la aceeaşi adresă, unii dintre ei nici chiar în acelaşi oraş. Şi nu, nu pentru că s-ar fi mutat în altă parte. Ci pentru că în cursul anului 1990, şi chiar mai târziu, sute de străzi şi câ­teva localităţi şi-au schimbat nu­mele vechi "comunist", cu unul nou, "de­mocrat". "Ca urmare a victoriei re­voluţiei din decembrie 1989, se spunea în Decretul-lege numărul 100 din 14 martie 1990, este necesar să se stabilească noi norme de atribuire şi schimbare a denumirilor, întrucât un număr important de localităţi, unităţi economice, social-culturale şi altor obiective li s-au atribuit denumiri legate de evenimente politice şi istorice din perioada dictaturii, precum şi numele unor persoane ale fostului regim, care nu sunt în concordanţă cu înnoirile vieţii politice şi sociale din România." Că schimbarea denumirii străzilor presupunea ca locuitorii să-şi schimbe automat actele de identitate, a fost un aspect mai puţin important. Ce n-ar fi dat cetăţenii de pe strada Teodor Mohănescu ori Dobrogeanu-Gherea să scape rapid de "odioasele" nume!

Metoda botezării străzilor după moda vremii nu era nouă, fiind practicată cu succes de toate regimurile politice care s-au succedat la Bucureşti. Piaţa Jianu, Adolf Hitler, Generalissimul Stalin, Aviatorilor, Charles de Gaulle - cinci nume a avut acelaşi loc din Bucureşti în nici 100 de ani. O istorie zbuciumată, din punct de vedere al numelui, au trăit mai toate marile arterele  ale Capitalei.  De pildă, în 1949, şoseaua Napoleon Bonaparte, care leagă Bulevardul Dorobanţi de Piaţa Victoriei, a fost rebotezată cu numele lui Ilie Pintilie. Închis la Doftana pentru activitate comunistă, Pintilie a murit sub dărâmături în timpul cutremurului de pământ din noiembrie 1940, iar după 23 august 1944 a fost declarat, post-mortem, erou al clasei muncitoare. Asupra meritelor împăratului francez tot românul, poet şi francofon, era cât de cât lămurit. Nu acelaşi lucru se putea spune despre Ilie Pintilie: în afară de moartea în împrejurări tragice, pu­blic nu se remarcase printr-o altă faptă de vitejie. Ridicolul situaţiei nu i-a scăpat acidului Păstorel Teodo­reanu, slujindu-i ca sursă de inspiraţie pentru o epigramă care a circulat în Bucureşti sub mai multe variante: "Mai credeai tu, mă Ilie,/ C-ai s-ajungi aşa departe?/ Tu, Ilie Pintilie,/ Să-l lucrezi pe Bonaparte?/ Mare-ai fost tu, mă, Ilie!/ Mare-a fost şi Bonaparte/ (Nu aici, în altă parte)". Sau: "Măi, Ilie Pintilie,/ Spune cum să-ţi zic eu ţie/ Bonaparte Pintilie/ Sau Napoleon Ilie?".

Nume precum Gheorghi Di­mitrov, Miciurin, Kalinin, Ho şi Min, Gheorghe Gheorgiu-Dej, dr Petru Groza, Ştefan Gheorghiu, Olga Bancic, Donca Simo, Pavel Tcacenco, Petre Gheorghe, Vasile Roaită, 7 Noiembrie, 13 Decembrie, 30 Decembrie nu mai corespundeau "înnoi­rilor vieţii politice şi sociale" postdecembriste. După ce în anii '50 fu­seseră scoase cu forcepsul din cartea de istorie şi nemurite pe bulevardele principale ale Capitalei, numele foştilor eroi erau acum înghesuite între file. Simultan, la suprafaţă au ieşit personalităţi cărora comuniştii le rezervaseră exact aceeaşi soartă, condamnându-i la uitare, plus "eroi ai revoluţiei", şi revoluţia însăşi.

Regi, regine, oameni politici ai României regale, personalităţi ale culturii îşi luau acum o revanşă postumă, cu ajutorul primăriei. Pe parcursul anului 1990, o comisie formată din istorici, etnografi, geografi, lingvişti s-a ocupat cu "abolirea" vechilor denumiri şi găsirea altora, mai potrivite.

În atmosfera primului an de libertate, probabil că unele schimbări chiar ar fi trebuit făcute. Dacă ar mai fi trăit, altele, cu certitudine, i-ar fi dat lui Păstorel Teodoreanu noi şi noi prilejuri de amuzament. Cum "victoria socialismului" se dovedise efemeră, bulevardul cu acelaşi nume, parte a ansamblului arhitectural construit în jurul Casei Poporului, a fost botezat Bulevardul Unirii. Bulevardul care purta de câteva decenii numele liderului comunist bulgar Gheorghi Dimitrov, şi era parte a axei ce taie capitala de la est la vest, a primit numele celui de-al doilea rege al românilor, Ferdinand Întregitorul. Un pic mai sus, dincolo de Universitate, părţii din arteră denumite Gheor­ghe Gheorghiu-Dej în 1965, la moartea primului lider al României comuniste, i s-a zis din 1990 Mihail Kogălniceanu, cinstindu-l astfel pe omul politic liberal cu merite deosebite în clădirea statului român modern. Dacă o fi făcut şi Gheorghiu-Dej ceva bun pentru ţara ro­mâ­nească, în 1990 nimeni-nimeni nu şi-a pus problema. Cealaltă axă principală a oraşului, care îl traversează de la nord la sud, avea segmente botezate cu nume de revoluţionari paşoptişti. Unele au rezistat ceva mai mult pe frontispiciile clădirilor, altele au fost schimbate imediat în 1990. Picior de comunist nu participase la revoluţia din 1848. Cu toate acestea, în 1990, Bulevardul Anul 1848, pornind de la Universitate până la Piaţa Unirii, a primit numele omului politic liberal Ion Brătianu, făuritorul României moderne, împreună cu Regele Carol I. Pe plăcuţele care indică numele arterei ce leagă Bulevardul Dorobanţi de Piaţa Victoriei, Iancu de Hunedoara l-a detronat pe Ilie Pintilie, la fel cum acesta din urmă îl "lucrase" în trecut pe Napoleon Bonaparte. Mai la nord, de pe artera care limita cartierul Primăverii a fost retras Kalinin, preşedintele sovietului suprem al URSS din vremea lui Stalin, funcţie echivalentă cu cea de preşedinte al republicii, pentru a i se face loc savantului Mircea Eliade. Tot în zona rezidenţială, străduţa Ştefan Gheorghiu a fost redenumită în 1990 Aleea Modrogan şi a găzduit sediul FSN.

"Eroii clasei muncitoare" au devenit şi ei nesuferiţi comisiei care se ocupa cu schimbarea denumirii străzilor. Cu siguranţă, unele nume nu spuneau nimic, nimănui, poate doar istoricilor presupuşi a cunoaşte trecutul "mişcării revoluţionare".

În aceste condiţii, este greu de crezut că nume precum Nicolae Mo­hă­nes­cu, Iustin Georgescu, Petre Gheo­r­­ghe sau Constantin David su­gerau ceva locuitorilor de pe străzile respective. Ca să repare situaţia impardonabilă, primăria l-a pus pe Victor Daimaca în locul lui Iustin Georgescu pe plăcuţele de identificare. Spre "satisfacţia" locuitorilor, care mai mult ca sigur ştiau despre astronomul Daimaca cât despre utecistul Georgescu.

Numai erou să nu fii, în spaţiul carpato-danubiano-pontic, şi-au spus dintotdeauna călători străini pe aceste frumoase meleaguri, complet zăpăciţi de frecventele schimbări şi uimiţi că la noi nimic nu durează. Nici măcar eroii care să-şi împrumute numele pentru bulevarde.


VASILE MILEA, MAI TARE DECÂT LENIN
Pentru că s-a sinucis în împrejurări extraordinare, iar Armata a fost încununată cu meritele revoluţiei, în doar câteva zile, "trădătorul Milea", ultimul ministru al Apărării blagoslovit astfel de Ceauşescu, a devenit "eroul Milea" în timpul lui Ion Iliescu. Prietenia româno-vietnameză nu mai era de actualitate, aşa că Ho Şi Min i-a făcut loc lui Vasile Milea pe o stradă din cartierul Drumul Taberei.

O stradă Vasile Milea a apărut şi în alte localităţi din ţară, înlocuind, de regulă, vechea stradă Lenin. În fiece localitate din "lagărul" estic exista o stradă Lenin, care rezistase tuturor cutremurelor politice începute la Kremlin şi propagate ulterior în "statele frăţeşti". Pe tot parcursul regimului, singur Lenin rezistase pe soclu. La "învăţăturile" sale se făcea apel ori de câte ori o nouă echipă o detrona pe cea veche, sub pretextul că predecenta "a întinat nobilele idealuri ale leninismului". În mentalul colectiv, figura lui Vladimir Ilici era asociată invariabil comunismului. Din acest motiv, Lenin a fost primul izgonit din urbanistica României. În locul lui, la fel de rapid a fost cocoţat ultimul ministru al Apărării, simbol al Armatei care culcase la pământ "hidra" ceauşismului.

Sursa: Jurnalul.ro
http://www.jurnalul.ro/stire-viata-sana...54285.html€

Cred ca Bonaparte isi merita numele in locul unde se afla, la fel si depoul si chiar si pasajul. Daca nu era Napoleon cu razboiul sau, astazi un Transnistrean se bucura ca la Iasi si Botosani in loc de tramvaie erau troleibuze ZIU-9 si MAZ. Si oricum, cred ca Bonaparte merita un loc mai de cinste decat Carol da Gol, un baietas care se juca de-a hotii si vardistii prin padure cand nemtii ocupasera Parisul. Daca tot suntem francofili, macar sa ridicam in slavi Franta din vremea ei de glorie si sa ne delimitam de ea dincolo de Caderea Bastiliei.
Avem destui francezi de renume sa dam strazi in locul unor spioni ca Calderon si a unor maresali de tinichea aliata ca de Gaulle. Acusi vedem ca-l face si pe Sklerozy si pe phupha lui strada prin sectorul 7, fost Ilfov-Sud.
Iar Iuliu Maniu, macar pentru ca s'a carat la Sinaia cu scrisoarea catre Maresal in buzunar, merita un bulevard mai mic, eventual pe restul sa mai bage niste victime ale comunismului, daca tot sunt la moda in sectorul 6.
Oricum, e tare redenumirea unei strazi cu numele unei alte strazi, si ea redenumita, ca de exemplu 1 Mai / Mihalache / Compozitorilor.
Pe urma, ii mai facem piata si avenue pe toti ruptii in kour care au venit in '89 sa dea cu poza prin capitala, cum e nea' Dany Huwe, un conational al marelui iubitor de copii Dutroux. Mai ramane ca belgienii sa-i faca strada lui Tarzan la Volan, iar noi ca recunostinta sa-l facem strada si pe haiducul belgian Freddy Horion, un fel de Terente cu pusca mare al Belgiei de acum 30 ani.

Ana Ipatescu a rezistat pana in 1995. Bulevardul Carol I in inlocuise in 1990 pe Republicii pe toata lungimea lui, pentru ca mai apoi axa Kogalniceanu-CArol sa fie impartita in bucatele mai mici - Kogalniceanu de la Opera pana la statuia lui, Regina Elisabeta de la statuie sau de la Schitu Magureanu pana la Universitate, Carol I de la Universitate pana la Mosilor iar pe ce a mai ramas spre Mihai Bravu a devenit Pache Protopopescu. Cu placuta pe care era noul nume de Regina Elisabeta, statea scris "fosta M. Kogalniceanu"   , era chiar si pe zidul Primariei sectorului 5 -dupa un timp si-au dat seama de gafa si au scos placuta; era "fosta" de la genericul strada, dar nu era strada ci bulevard. Placile de strada vad ca acum copiaza modelul celor din Paris. Nu mai stiu cand o parte din Bulevardul Cosbuc a devenit Regina Maria.

Off-topic, legat de Regina Maria, "fosta Kogalniceanu", par'ca senatorul somnoros a spus odata despre o alta "regina" ca "n'am avut-o niciodata". In sensul pe care il vroia el sa-l exprime, asa era si este in continuare. In celalalt sens, e doar treaba lui

Pe mine cel mai tare ma distreaza aleea principala din Parcul Tei, denumita in onoarea dictatorului Heydar Aliyev din Azerbaijan cu ocazia faptului ca am avea nevoie de niste gaze de la ei...

Asta e baiat bun acum. In urma cu vreo 20 ani, acelasi Geydar Aliyev (dupa cum ii spuneau rusii atunci), era sef pe la KGB in regiunea aceea si i-a fugarit pe iranienii care intrasera in teritoriul sovietic sa distruga statiile de bruiaj care nu lasau propaganda islamica sa otraveasca oamenii sovietici El le-a spus atunci iranienilor ca data viitoare se vor opri la Teheran si se pare ca au inteles mesajul
Acum, fiindca iranienii sunt rai, tovarasul Aliyev este si alee intr'un parc in tara care cand Bush stranuta, la Cotroceni se deschid umbrelele.
Apropos, chiar nu avem vreo alee cu numele lui LaBush prin toata tara asta? Dar o strada cu numele Theo Peter?

Oprescu va amplasa statuia lui Carol I în faţa Muzeului Naţional de Artă la 1 decembrie

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, astăzi, că vrea să reamplaseze statuia Regelui Carol I în faţa Muzeului Naţional de Artă (fostul Palat Regal), la 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale a României, informează municipalitatea.
Statuia ecvestră a Regelui Carol I va avea o înălţime totală de 13 metri (dintre care 6 piedestalul) şi va fi în întregime din bronz.
Investiţia Primăriei Capitalei a fost de aproximativ trei milioane de euro, fiind achitată integral înainte de 2008.
Ea a fost realizată de sculptorul Florin Codre, după modelul statuii iniţiale create de artistul croat Ivan Mestrovic în 1939 şi topită de comunişti în 1948. Atunci, bronzul a fost folosit pentru turnarea statuii lui Lenin.
Lucrările de reamplasare a statuii au fost întârziate de nevoia de a obţine o serie de avize, ultimul fiind acela primit de la Ministerul Culturii în urmă cu două săptămâni.

Sursa: Adevarul.ro
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti...66970.html€

NU folositi pasajul pietonal de la Podul Grant! Mai bine s-ar bloca acest focar permanent de infectie...

eu nu am mai vazut pasajul ala de foarte mult timp asa infect. de obicei e maturat si in plus spalat/vopsit periodic. bine, vopsit doar cand se aduna prea multe desene pe pereti.

daca ar fi blocat s-ar incurca foarte mult circulatia cu treceri de pietoni. mai repede ar trebui arsi cu niste amenzi sanatoase cei care ar trebui sa il intretina si nu o fac cum trebuie.

O precizare: este vorba de pasajul dinspre Crangasi, in fotografii. Situatia nu e mai roz nici in celelalte: cel de pe Calea Giulesti este blocat de de vreo 5-6 ani cu garduri metalice pentru ca dormeau toti boschetarii in el si oricum nu mai era folosit de la inceputul anilor '90, cel de pe Calea Grivitei arata aproape ca cel din Crangasi, iar singurul cat de cat functional este cel de la Turda dar foarte multa lume prefera si aici sa riste traversand pe deasupra. Totusi nu inteleg cine trebuie sa le curete "zilnic". Oare intra in aria de salubritate a celor de la URBAN cele din sectorul 6? In Sectorul 1 oare de ele se ocupa Romprest? La cel din Crangasi cand s-a mai umplut la propiu cu apa au venit dupa cateva saptamani cei de la ADP6.

Am trecut zilele trecute prin el ,E foarte placut acolo jos ,am stat cateva minute sa respir acel aer mirific de acolo   Va recomand sa va duce-ti asa cum am mers eu noapte la 2 30  sa faceti o plimbare pe acolo .........nu uitati sa va luati  un cutit birceag ceva si o lanterna .........