Parcul Păsărari / Sector 2 - în spatele Magazinului Bucur - Obor ( aproximaiv sub formă de dreptunghi ) are accesuri numai pe 3 laturi ! Accesul spre Hala veche Obor lipsește. E foarte greu de realizat ? ( Fizic e posibil, nu încurcă pe nimeni ).

Sticlăriei - parcul uitat al Bucureștiului, unde natura și-a făcut de cap

În Parcul Sticlăriei am ajuns la câteva zile de la începerea acțiunii de ecologizare care urmează să-l redea publicului, după trei decenii în care a fost aproape uitat.
Ghizi ne-au fost Radu Nedelcuț (stânga), consilier local în Sectorul 2, preocupat în special de mediu, și Dan Hulea (dreapta), Președintele Societății Române de Ornitologie.

„Este o zonă unică în București, cu o configurație extraordinară – lacul, insula, un loc în care, în ultimii 30 de ani, vegetația s-a refăcut singură”, spune Dan Hulea.

Un parc fără tonete, hidrobiciclete și vată pe băț

Și într-adevăr, în Parcul Sticlăriei ai impresia că nu mai ești în București. În alte parcuri ale orașului, care au trecut prin nenumărate reabilitări – fiecare după chipul și asemănarea administrațiilor care s-au ocupat de ele – ai senzația mai degrabă că cei câțiva copaci rămași s-au rătăcit printre aleile de beton și că orice viețuitoare, fie ea pasăre, insectă sau mamifer mic, se simte stingheră printre terase și tonete cu vată pe băț.

Atât de obișnuiți suntem cu asfaltul, încât ne e greu să ne imaginăm că ar putea fi altfel.

Iar Parcul Sticlăriei nu e un loc unde să mergi în sandale, pantofi cu toc sau haine de ieșit seara în oraș. Am simțit-o pe pielea mea, cu sentimentul că sunt „un pantofar”, râzând de mine însămi că, dacă la munte știu să-mi iau bocancii, în Sticlăriei am mers în sandale, mintea mea neprocesând complet că da, în mijlocul Bucureștiului ar putea exista o pădure „pe bune”.

Mai mult, diferența de nivel considerabilă din parc, într-un spațiu mic, dă o ciudată senzație ca te afli la munte sau la pădure, imediat ce ai ieșit din stradă.

Am trecut de multe ori pe strada dintre Vergului si Basarabiei si habar n-aveam ca in spatele spitalului e parc. Ma bucur ca a scapat de rechinii imobiliari. Cred ca nici ei nu stiau ce e cu acel teren ca altfel il rezolvau cumva.

Primaria Sector 2 impreuna cu Apele Romane desfasoara o actiune ampla de curatare a mii de tone de gunoi din albia si de pe malurile salbei de lacuri din Nord-Estul Bucurestiului.  Pozele de mai jos sunt din zona strazii Sublocotenent Fagarasanu la granita dintre canalul raului Colentina si Lacul Fundeni.

(GPS)





(GPS)












Primele 2 poze sunt facute de mine, urmatoarele 2 sunt extrase din postarea pe Facebook a lui Radu Nedelcut.

DIN TOAMNA ACEASTA ȘI PÂNĂ ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2022, ÎN SECTORUL 6 VOR FI PLANTAȚI 2000 DE ARBORI

Primăria Sectorului 6, prin Administrația Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6, a început astăzi, 20 septembrie, o amplă campanie de plantare a arborilor pe raza administrativ teritorială a sectorului.
Plantările vizează, îndeosebi, aliniamentele marilor bulevarde, parcurile, grădinile de cartier etc. Primele lucrări de plantare au început în cartierul Militari, pe Str. Apusului, pe scuarul central.
“Azi a debutat campania de plantare a copacilor pe care am promis-o la începutul verii. Peste vară ne-am pregătit, am inventariat alveolele în care lipsesc copacii, am făcut analiza solului, am achiziționat arborii, am planificat intervențiile.
Cel mai indicat moment pentru plantare este perioada de repaus vegetativ, acea fază din ciclul anual al plantelor în care activitatea metabolică a acestora este minimă. Plantarea în perioadă de repaus asigură arborelui nou plantat timp pentru dezvoltarea corespunzătoare a rădăcinilor până la pornirea acestuia în vegetație.
O problemă este calitatea solului, în special în alveolele de pe bulevarde. Pământul este contaminat, acid și reprezintă principala cauză pentru care plantările anterioare au eșuat. Ne-am pregătit pentru a aduce sol fertil din afara Bucureștiului. Deoarece am angajat horticultori, știm că trebuie să plantam specii ale căror rădăcini merg în pământ pe verticală și nu pe orizontală, ca peste ani să strice trotuarele” , a spus Ciprian Ciucu, primarul Sectorului  6.
Astfel, în toamna acestui an, câteva mii de arbori vor fi plantaţi pe alinianetele stradale și parcurile din toate cartierele Sectorului 6, prin programul derulat de administraţia locală.
În cartierul Militari arborii vor fi plantați pe străzile: Bdul. Iuliu Maniu, Valea Cascadelor, Șos Virtutii, Str. Dezrobirii, Str. Moinești, Str. Apusului, Bdul. Uverturii, Bdul. Preciziei,
În Crângași – Giulești: Calea Giulești, Bdul. Constructorilor, Calea Crângași.
În Drumul Taberei: Bdul. Drumul Taberei, Bdul. Ghencea, Str. Sibiu, Str. Valea Argesului, Str. Valea Ialomitei, Str. Valea Oltului, Str. Romancierilor, Str. Brașov, Drumul Sării, Str. Râul Doamnei.
Vor fi plantați noi arbori și în parcurile: Tudor Vladimirescu, Marin Preda, Nicolae Filimon, și Parcul Cinema Giulești.
Vor fi plantați, în principal, arbori tineri cu balot de pământ, cu circumferința trunchiului de 16-18 cm și 20-28 cm măsurată la 1 m de la bază și cu înălțimea exemplarului corespunzătoare circumferinței. În anumite situatii punctuale, Administrația Domeniului Public și Dezvoltare Urbană Sector 6 are în plan și plantarea unor arbori cu o circumferința de până la 38 de cm.
Pentru această primă etapă a fost aleasă specia Frasin – un arbore rezistent la ger și secetă, precum și la poluarea din marile orașe.
Se estimează că în cadrul acestei campanii vor fi plantați aproximativ 2000 de arbori de diverse specii: frasin, salcâm japonez, tei, stejar roșu american, paltin, arțar.
Au fose alese speciile de foioase pentru că plantarea se poate face din toamnă după căderea frunzelor până în primăvară. Dacă temperatura din timpul iernii este peste 5 grade Celsius, iar solul nu este înghețat plantările pot continua.
Pentru ca pomii plantați să se prindă, angajații Administrației Domeniului Public și Dezvoltate Urbană Sector 6 se vor asigura că arborii au umiditatea necesară la sol prin udare, după un grafic deja stabilit.  
Campania de plantare de arbori se va desfășura până în primăvara anului viitor.

https://www.primarie6.ro/din-toamna-acea ... -arbori/

https://hotnews.ro/stiri-administratie_l ... htm?pbox

Un articol destul de bun. Inclusiv comentariile sunt interesante.

Statul la stat. Parcurile din București, un dezastru. O luptă a intereselor, iar cel care iese întotdeauna învins este cetățeanul

Interesele economice obscure, nepăsarea sau pur și simplu incompetența au făcut ca unele parcuri bucureștene să arate jalnic. Pline de gunoaie, bălării de peste doi metri, cu locuri de joacă mizerabile. Pentru că ALPAB și-a dovedit neputința unii primari de sector cer acum parcurile în administrare pentru a le putea reabilita. Exclus, le răspunde primarul general. Un război al cărui mare pierzător este... cetățeanul. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la stat.

Toma Petcu, jurnalist Digi24: Pe coșul de gunoi, care este plin de altfel, scrie așa: La Revoluție s-a murit pentru o Românie liberă și civilizată. Cât de civilizată este după 30 de ani, cred că se poate observa foarte ușor.

Am filmat în parcul Verdi de două ori. Pe 1 și 9 septembrie. De fiecare dată am găsit gunoi peste tot. În plus, o parte din parc arată ca o junglă. Nu este de mirare că a devenit casă pentru o familie de fazani, semn că oamenii nu se mai aventurează până aici.

Femeie: Ce să vă zic, că este mizerabil, că lasă de dorit? Este strigător la cer. Înainte, într-adevăr, nu puteam să trec parcul că era atâta vegetație, ți-era teamă, trebuia să sun un coleg să mă țină de vorbă până trec, ajung acolo sus.

Toma Petcu, jurnalist Digi24: Este absolut incredibil cât de mult au crescut bălăriile. Imaginați-vă că eu am un metru și 77 înălțime iar bălăriile acestea sunt mai înalte decât mine, sunt undeva la doi metri. Atât de mult au crescut.

Expropriere cu peste 1.000 de euro metrul pătrat, închiriere cu 3 lei metrul pătrat
Tânăr: Au fost și mai rău.
Reporter: Serios? Locuiești în zonă, treci pe aici, des.
Tânăr: Da, aici la bloc.
Reporter: A, perfect. Cum ți se pare, a fost mereu așa, sau...
Tânăr: Nu. De vreo cinci, șase luni, să zic. A fost numai așa, gunoaie după cum se pot vedea și vin mulți copii mici aici.

Parcul este administrat de ALPAB. Acum, Primăria sectorului 2 cere să îi fie cedat pentru a-l putea reabilita, însă ALPAB refuză. Primarul Radu Mihaiu suspectează și anumite interese obscure. De altfel, Parcul Verdi este exemplul perfect despre cum statul român poate face o afacere neprofitabilă. După ce Primăria Capitalei a plătit pentru expropriere aproximativ 50 de milioane de euro, ALPAB a semnat un contract de asociere în participațiune prin care pune la dispoziția unei firme private o parte din teren, aproape gratis.

Radu Mihaiu, primar Sector 2: Am plătit peste 1.000 de euro pe metrul pătrat ca expropriere, aici în parcul Verdi și după aceea îl închiriem mai departe cu trei lei metrul pătrat. Adică ne ia aproximativ 103 pe lună, într-adevăr, dar ne ia 150 de ani să recuperăm banii pe care i-am dat le expropriere, dacă facem închirierea la acest preț. Primăria București trebuie trebuie să se hotărască, ori prețul corect este de 1.084 de euro, dacă nu mă înșel, metrul pătrat și atunci și închirierea se face la un preț similar, ori este 3 lei și atunci atât ar fi trebuit să plătească pe expropriere. Undeva este o ruptură logică.

ALPAB este condus chiar de către primarul general Nicușor Dan. Primarul general refuză orice dialog cu presa pe acest subiect
Afacerea s-a încheiat în 2019. În acest moment, ALPAB este condus chiar de către primarul general Nicușor Dan. Deși l-am contactat în mai multe rânduri, a refuzat orice dialog pe subiect. Am mers și la sediul firmei care ar trebui să construiască în parcul Verdi o minibază sportivă, o terasă și un loc de joacă.

Ne mutăm în Parcul Național, tot din sectroul 2. Lacul de aici se află într-o avansată stare de degradare. Malurile mai au puțin și se prăbușeasc, iar pe apă plutesc tot felul de resturi alimentare și ambalaje.

Reporter: Cum s-a ajuns să se prăbușească malurile și toate astea?
Bărbat: Păi, l-a lăsat în paragină, l-a luat un... în 2013, băgase pește aici și făcuse 70 de lei pe zi. Și l-au prins cu droguri și l-au băgat la pîrnaie.

Toma Petcu, reporter Digi24: Aici nu mai există mal deloc. Dacă nu ești atent când te plimbi s-ar putea să cazi direct în apă, iar copacul ăsta la cum arată cred că este căzut de ani de zile.

Concesiuni luate pe bani puțini
Bărbat: A fost plin de brădiș până acum o lună de zile. Când au venit ploilea alea atunci s-a dus tot brădișul la fund.
Reporter: Nu a curățat nimeni, s-a dus el singur la fund
Bărbat: Nu, nu, nu, s-a dus singur la fund.

Femeie: Aici în lac se găsesc tot felul... Toalete, anvelope, tinerii vin și aruncă cu...
Reporter: Toalete?
Femeie: Chiar obiecte mari cred că sunt.

Primaria Sectorului 2 a cerut și acest lac în administare pentru a-l reabilita. ALBAP însă, nu vrea. În 2004 l-a dat unei firme private pentru activități de agrement și piscicultură. Apoi, firma respectiva l-a concesionat alteia care ar fi trebuit să se ocupe și de întreținere.

Radu Mihaiu, primar Sectorul 2: Niște concesiuni luate pe bani puțini care se doresc a fi protejate, probabil este o parte din explicație, nu e singura, dar o parte din explicație implică aceste concesiuni și prețurile extraordinar de mici plătite pentru aceste concesiuni.

Nicușor Dan: „Nu se pune problema ca primăria Sector 1 să preia parcurile Cișmigiu și Herăstrău”
Din mândria Bucureștiului, Parcul Cișmigiu a ajuns rușinea Bucureștiului. La fel și Herăstrăul. În fața neputinței ALPAB, Primăria Sectorului 1 a cerut cele două parcuri în administrare pentru a le putea reabilita. Răspunsul primarului general Nicușor Dan a venit printr-un comunicat de presă.

Nicușor Dan: Nu se pune problema ca primăria Sector 1 să preia parcurile Cișmigiu și Herăstrău, doamna primar Clotilde Armand are mult mai multe probleme de rezolvat în sectorul său și nici nu are capacitatea financiară pentru a face acest lucru...

Edilul de la Sectorul 1 spune însă că, inițial, Nicușor Dan a fost de acord ca ALPAB să renunțe la cele două parcuri.

Clotilde Armand, primar Sectorului 1: Vă dați seama că eu nu aș fi mișcat o primărie întreagă, să facem proiectul, să ne preocupăm, să convingem fiecare consilier dacă nu aveam aprobarea primarului general. Am avut o discuție chiar aici, în acest birou.

Clotilde Armand: „Sunt multe interese legate de aceste parcuri. Sunt restaurante care nici măcar nu au autorizația de funcționare. Și de ce nu au? Pentru că nu au autorizația de construire”
I-am solicitat de mai multe ori, primarului general un punct de vedere, însă a refuzat.

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1: Sunt multe interese legate de aceste parcuri pe care le știti și dumneavostră.
Reporter: Care sunt aceste interese, doamna primar?
Clotilde Armand: Nu le cunosc pe toate, dar e firesc, dacă vă duceți în parc o să vedeți toate aceste restaurante... Pot să vă spun că sunt restaurante în parcul Herăstrău care nici măcar nu au autorizația de funcționare. Și de ce nu au? Pentru că nu au autorizația de construire.

Din acestă luptă a intereselor cel care iese întotdeauna învins este cetățenul. Plătitorul de taxe și impozite care în loc de aer curat și spații verzi pentru relaxare sau locuri de joacă primește gunoaie, poluare și servicii de proastă calitate.

Radu Mihaiu:

Toamna arată bine în Parcul Sticlăriei.
Zilele acestea finalizăm ultimele detalii. A fost mult de muncă, straturi peste straturi de gunoi, dar a meritat tot efortul.
Vineri, la ora 10, parcul își redeschide porțile, după zeci de ani în care a stat închis.

Facebook  Cristian Bulfon
Cristian Bulfon a adăugat un comentariu.
Începând din 1947, pe o parte din groapa ”Cuțarida” unde fusese exploatarea de lut pentru „fabrica sistematică” de cărămizi a inginerului Nicolae Cuțarida, s-a amenajat un parc popular ce mulţi ani avea să poarte numele de “Parcul Copilului”, nume dat și străzii de pe latura dinspre Grivița.
Fabrica de cărămizi a funcționat între 1895 și 1913 pe locurile unde astăzi regăsim o parte din cartierul ”Steaua”, Clubul Copiilor ”Cireșarii”, terenul de rugby Grivița, cât și o parte din străzile din vecinătate.
După închiderea fabricii, groapa a rămas și a fost folosită, la fel ca vecina ei din zonă – ”Groapa lui Ouatu” – ca rampă pentru depozitarea gunoaielor, Eugen Barbu pomenindu-le pe amândouă în romanul său, ”Groapa”.
După bombardamentele din primăvara lui 1944, când mare parte din Calea Griviței a fost distrusă, molozul și materialele adunate de la casele bombardate au fost depozitate în groapă.
Începând din 1947, pe o parte din groapa ”Cuțarida”, s-a amenajat un parc popular, inaugurat în august 1948 de către primarul Capitalei, Generalul Victor Dombrovschi, același edil gospodar care în 1939 construise pasajul rutier și podul ”Constanța” în doar 150 zile.
În 1953, la dorinţa şi iniţiativa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, parcul a fost împărţit în două: parcul “Copilului” pentru agrement și spațiu verde şi terenul de rugby al fabricii “Griviţa Roşie”; Dej, fiind un admirator și susținător al acestui sport.
Mulți ani, parcul avea să poarte numele de “Copilului”, pentru ca în 1972 să fie redenumit ”Cireșarii”, iar în 2008 accesul a fost permis doar copiilor care urmau cursurile de la Clubul Copiilor Sector 1 care funcționează aici ca unitate de învățământ.
Articolele  atașate sunt din ziarul „Scînteia” din 3 august 1948 și 22 iunie 1950.

Intr-un colaj extraordinar incarcat de userul Mascarpone1337 pe forumul SSC, vedem rezultatele amenajarilor lui Baluta. Copacii sunt sufocati in niste scuaruri minuscule si inaltate cu bordura, impiedicand astfel apa de pe asfalt sa se scurga si sa fie absorbita la baza copacilor. Nu am inteles niciodata rostul ingradirii scuarurilor cu borduri. Parca scopul ar fi precis ca apa sa nu ajunga la baza copacilor.

Macar in sectorul 4 nu ii sufoca de tot cu mizerie de tartan mov/rosu/grena (ce naiba o fi culoarea aia oribila), asa cum se intampla in sectorul 3...

Cum care e rostul ingradirii copacilor din scuaruri cu borduri?! Ca sa se usuce si sa aiba motiv sa mareasca numarul locurilor de parcare deci sa creasca incasarile la bugetul cui trebuie.
Tartanul macar e permeabil, bordurile astea si betoanele nu. Daca ar fi avut o bruma de buna intentie si de minte, ar fi folosit pe scara larga pavele tip grila.