Nu este adevărat.
Iată o  fotografie din zona Semănătoarea  - Grozăveşti din timpul construcţiei. Dreapta fotografiei este malul drept.

andrei11 wrote here:
Dâmboviţa este un râu, deci care curge,  ceea ce vedem noi sunt lacuri, un râu nu poate fi transformat în lac stătător !

Dambovita e un paraias pana la varsarea in Lacul Morii. Curgerea raului se regleaza din lac.

Sigur acea caseta nu e cea colectoare?

Ba e colectorul. Nu există o altă Dâmbovița în afară de ceea ce vedem la suprafață.

.....

Din planșă apar evidente conductele care asigură trecerea apei de la Manuc până la Magistrală.
Faptul că ce vedem NU e un lac, ci un râu regularizat (poate cam cu exces de zel) se justifică astfel:
1. Nu există o altă sursă de apă care să-l alimenteze după golirea albiei. Lacul Morii e un lac de acumulare pe Dâmbovița. E ca și cum am spune că nu există Argeș înainte și după Vidraru.
2. Sensul de curgere e clar evidențiat de succesiunea de baraje și stăvilare din oraș, și mai ales de aspectul gârlei amonte Lacul Morii și aval Glina.
3. Colectorul duce direct la stația de epurare, cine ar amesteca apă curată cu apă uzată? Ca să epureze un debit mai mare?

andrei11 wrote here:
Faci o confuzie.
1) Ceea ce vezi la suprafaţă sunt nişte lacuri. Aceste lacuri se golesc periodic.
2) Sub ceea ce vezi la suprafaţă curge adevărata Dâmboviţă ( Râul Dâmboviţa)
3) Caseta de ape uzate n-are legătură nici cu lacurile nici cu Dâmboviţa cea care curge.

Gresesti, Dambovita apa dulce curge in mod controlat prin chiuveta betonata vizibila la suprafata, dedesubt e caseta de canalizare. Punctul 2 din ce spui nu se ezista!

andrei11 wrote here:
Exact, am planşe în secţiuni semificative de la Lacul Morii până după Podul Mărăseşti. Am şi poze cu ceea ce este la Piaţa Unirii sub planşeu.
Iată aici o secţiune semificativă sub planşeu.Dreapta desenului este malul drept.
Repet, lacurile vizibile la suprafaţă n-au legătură cu Dâmboviţa. Dâmboviţa este un râu, deci care curge,  ceea ce vedem noi sunt lacuri, un râu nu poate fi transformat în lac stătător !

Ce ai pus acolo e o faza de constructie, sunt conductele provizorii de transvazare pentru lucrarile de metrou la pasajul pietonal M1-M2.
Acele conducte nu mai exista, au fost demontate dupa ce si-au terminat treaba…

 

La amenajarea Dambovitei sistemul de conducte imaginat de dl ing Mihai Lupu (Dzeu sa-l odihneasca!) a fost folosit local la constructia nodurilor hidrotehnice (stiu bine treaba pentru ca am dat cu cea mai mare placere si eu o mana de ajutor colegilor de la ICPGA sau cum s-o fi numit atunci, tot in echipa cu dl Lupu) iar mai apoi tot cu conducte langa/in albie s-a rezolvat si podul Grozavesti din pasajul Basarab, echipa a fost de trei ori castigatoare fara drept de apel!

Sustin ceea ce spune @subway guru  referitor la cursul Dimbovitei. Fluxul de apa “curata” care se devarsa din amonte in Lacul Morii este regularizat si ulterior curge in aval prin albia betonata.

Pina la Tribunal sint citeva noduri hidrotehnice si/sau de regularizare a debitului (Ciurel, Grozavesti, Cotroceni, Municipal, Natiunile Unite), nu stiu insa daca vreunul din acestea au si posibilitatea de a refula continutul albiei betonate in caseta colectoare.

La Hanul lui Manuc, apa  “limpede” care curgea pina aici prin albie este transferata pina dincolo de Piata Unirii, spre albia deschisa care continua de la Radu Voda incolo. De altfel cu multi ani in urma am vazut in functiune chiar si tisnitorile de pe marginea podului Serban Voda (“Cascada Piata Unirii”) si nu pot crede ca erau alimentate cu apa potabila.

Asta inseamna ca - intr-un fel sau altul - Dimbovita trece pe sub Piata Unirii si, implicit, pe sub Pasajul Unirii.

In schema lui @andrei11 , ar exista o caseta pe malul drept si trei casete pe malul sting pentru asta. Subliniez casete si nu tevi, pentru ca asta ar putea explica si infiltratiile din pasaj ...

Si faptul ca prin albia betonata trece apa curgatoare si dincolo de Piata Unirii e dovedit de existenta a inca cel putin 7 noduri hidrotehnice/de regularizare (Marasesti, Pionierul, Abator, Vitan, CET Vest, Nicolae Teclu si Centura) in aval.

Caseta colectoare preia doar apele uzate și pluviale. Nu există posibilitatea de deversare a debitului râului în casetă. Asta ar duce la potențiala saturare a stației de epurare. Debitul este reglat din barajul Ciurel, iar Lacul Morii are rol și de atenuare a viiturilor.

Cât despre țevi, nu știu exact situația, dar e posibil să fie instalate în canivou, ceea ce ar permite înlocuirea mai ușoară a acestora. Acele casete din imagine ar putea fi, îmi pot închipui, canivoul țevilor, cam cum e la termoficare.

Interesant insa e ca au existat momente cind segmentul Lacul Morii - Unirii era umplut iar cel Unirii - Vitan era gol si viceversa. Mai mult, pe vremuri se obisnuia golirea completa a albiei betonate pe timpul iernii.
Asta inseamna ca debitul Dimbovitei este redirectionat cumva, pentru ca nu pot crede ca Lacul Morii are capacitate de retentie atit de mare incit sa faca fata luni de zile.

Ba da. Lacul Morii are o rezervă de 1,6 milioane metri cubi pentru eventuale viituri. Plus că, dacă vrei să golești albia, se pot face pregoliri controlate ale lacului.

Confirm ce a spus @1689 , sunt perioade în care din diverse motive numai anumite segmente din albie sunt  golite. Cum se procedează ?
Aşadar şi excolega noastră Dominatrix să se fi înşelat ?

Dominatrix wrote here:
De fapt, adevarata Dambovita este betonata. Ceea ce vedem azi ca fiind Dambovita este de fapt o insiruire de lacuri artificiale, alimentate cu apa care curge foarte lent, doar in scop de improspatare, deasupra unui planseu de beton pe sub care curge adevarata Dambovita.

Se închide complet Barajul Ciurel și se ridică stăvilarele din oraș. De observat că operațiunea are loc (exceptând urgențele) iarna, în perioadele de debit minim și ca să nu împută orașul.