Multe? Dar ce cutremurul merge pe sarite? Toate! In masura mai mica sau mai mare, pana la... maxima (adica colaps).

Blocul de pe str Austrului. Hai sa spunem Scoala Iancului,ca si localizare.( vechi, anul 1930 )  in prag de colaps total. Absolut toti stalpii distrusi. Dintr-un noroc chior nu s-a prabusit. A fost demolat ulterior. Prezint in imagini doar 2 stalpi la nivelul parterului, dar absolut toti stalpii aratau la fel.

Il stiu. Sau mai bine zis mi-l amintesc, vag. Si apropo de Austrului, tocmai s-a asfaltat dupa gaze.   N-am mai pus poze, sunt prin telefon. Mai sunt si altele si altele in asflatare prin zona.

Pentru amicul 133 313, asta bonus pentru culcare.
Blocul din statia de metrou Grivitei. Absolut toti stalpii perimetrali avariati. Consolidat.
Unii stalpi nu se vad din cauza copacilor, dar absolut toti sunt consolidati. Aveti si un detaliu din spatele blocului. Se vede clar. Absolut toti stalpii.

shoppy wrote:
Andrei, daca se poate o intrebare, blocurile cu 7 etaje cu acest tip de scara construite ... pe Grivita si Mihalache

Lasa-ma vreo 2 zile. Ma interesez.

Oricum la construcțiile care se fac acum, și se construiește agresiv în București, se baga fier de proastă calitate, ieftin, cât mai putin cu putință. Doar sunt de vânzare cum zic unii pseudodezvoltatori. Controlează cineva execuția conformă a lucrărilor?

Foarte interesant la blocul cu coloane(sau turnul de pe Grivita cum ii mai zice), mai ales ca din cate stiu blocul e unic in Bucuresti. Pana la urma pare sigur sau nu acest bloc?

Sute de mii de apartamente, risc seismic de gradul zero

Pagubele pe care le-ar putea inregistra Romania in cazul unui cutremur mare vor fi amplificate nu doar de intensitatea propriu-zisa a seismului, ci si de deficientele initiale grave de proiectare si executie intre 1963 si 1977. Documentele vremii atesta ca rezistenta locuintelor ridicate in acea perioada nu a fost calculata raportat la actiunea reala a fortelor seismice.

In anii ’60-’70, Romania comunista se afla in plina revolutie industriala si urbanistica. Ritmul era alert. Taranimea era stramutata masiv de la sate pentru a popula fabricile-mamut, iar in fiecare oras se ridicau in pripa blocurile in care s-a adapostit  noua clasa muncitoare. S-a construit atunci foarte mult si foarte repede. Insa pretul, in bani si victime omenesti, al politicii comuniste in materie de urbanism a ramas sa fie achitat de actuala generatie de romani care locuiesc la bloc. Totul se leaga de concluziile unei expertize realizate la nivel national de Institutul "Proiect Bucuresti" imediat dupa dezastrul din 4 martie 1977. Analiza dezvaluie faptul ca nu doar cladirile foarte vechi, insemnate astazi cu bulina rosie, prezinta pericol public, ci si blocurile ridicate intre 1963 si 1978.  Pentru a face economie si pentru a demonstra ca poate construi mai mult si mai rapid decat in tarile capitaliste, Partidul a decis sa nu mai cheltuiasca un leu cu protejarea cladirilor in fata unui cutremur major (de peste 7 grade Richter). Ce a urmat? Printr-o decizie politica, luata fara sa tina cont de efectele ei criminale, liderii comunisti i-au obligat pe proiectanti sa-si fundamenteze calculele dupa o harta de zonare a riscului seismic modificata astfel incat sa indice valori mai mici ale fortelor care actioneaza asupra cladirii decat cele care s-ar produce de fapt in timpul unui cutremur. Atat inginerul Emil Georgescu, de la INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor), cat si profesorul Radu Petrovici, de la Catedra de stiinte Tehnice a Universitatii de Arhitectura Bucuresti, confirma modul in care tovarasii au pus la acel moment problema.

Profesorul Petrovici arata ca, acum, cele mai afectate de hotararea politica luata la inceputul anilor ‘60 sunt cladirile ridicate in zonele indicate pe acea harta cu gradul macroseismic VI pe scara MSK. Aceasta, in conditiile in care se stia ca fortele efective la care ar fi supus imobilul astfel proiectat ar putea avea valori mai mari, de gradul VII si chiar VIII.
Profesorul Radu Petrovici sustine ca in aceasta situatie se afla 250.000 de apartamente in care locuiesc aproximativ 900.000 de persoane. Pentru ca, in general, bulina rosie este asociata in mentalul colectiv cu cladirile mai vechi de 50 de ani, oamenii care traiesc in apartamentele construite intre 1963 si 1977 sunt astfel putin sau deloc constienti de riscurile la care se expun. Toate aceste cladiri, lipsite de protectie reala in fata unui cutremur de magnitudinea celui din 1977, au fost ridicate in Bucuresti si in alte 13 municipii resedinta de judet: Arad, Baia-Mare, Botosani, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Miercurea-Ciuc, Oradea, Piatra-Neamt, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Targu-Jiu si Targu-Mures.
Cert este ca, la momentul cand celebrul simbol de avertizare, bulina rosie, a fost introdus la scara nationala, informatia descoperita de R.l. nu a fost luata in calcul. O recunoaste chiar fostul ministru al Lucrarilor Publice din perioada CDR Nicolae Noica, care sustine ca e vorba de simple "povesti".

"Se interzic orice masuri de sporire a proiectiei seismice"
Raportul intocmit de experti in urma cu trei decenii a mai studiat amanuntit si starea de avariere a 603 tronsoane (sectiuni) ale unor blocuri din Bucuresti, executate in perioada mentionata si afectate de cutremurul din 4 martie. Vizate in mod special au fost cladirile cu parter si zece etaje de tip OD, R, M1F8 si M1F4 din Capitala, care sunt si in prezent locuite. Tabloul rezultat spune totul:  de pilda, 93 de tronsoane prezinta grade de avariere care corespund chiar prabusirii. Alte 22 de tronsoane reprezinta un pericol practic inacceptabil pentru siguranta locatarilor. Iar intre timp, pentru ca nu au fost consolidate, aceste cladiri au devenit si mai vulnerabile, cu atat mai mult cu cat au mai suportat efectele catorva seisme care s-au succedat dupa 1977. Profesorul Radu Petrovici este transant: "Numeroasele tronsoane din aceasta categorie trebuie considerate ca reprezentand o sursa de risc seismic deosebit de importanta pentru Bucuresti".
Dar practica arata ca, in "Epoca de Aur", blocurile ramase in picioare au fost private de o reabilitare adecvata. Politica de stat prevedea economii draconice la materiale si acoperirea rapida a urmelor lasate de cutremur asupra cuceririlor socialiste.
Un pasaj din faxul transmis in iulie 1977 tuturor organizatiilor de proiectare de catre conducerile IGSIC (Inspectoratul General de Stat pentru Investitii si Constructii) si ICCPDC (Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii) este elocvent in aceasta privinta: "(…) repararea cladirilor avariate se va face cu masuri strict locale. (…) Se interzic orice masuri de sporire a proiectiei seismice (...)". Profesorul Radu Petrovici sustine ca toata lumea s-a conformat directivei: "Chiar asa s-a facut!".
Dar, dupa Partidul Comunist, nici prezentul nu pare sa le dea vreo sansa locatarilor din aceste blocuri. Programul national de consolidare a cladirilor care prezinta risc seismic deosebit avanseaza in aceeasi nota cu cel dedicat autostrazilor. Pana la finele anului 2008, guvernele care s-au succedat au reusit sa finalizeze consolidarea a zece cladiri in zece ani.

Ipoteza "Falia Fundeni"
La cutremurul din 1977 s-au prabusit si trei cladiri construite in anii ’60, ceea ce a condus la demararea unei anchete, inclusiv a procuraturii, intrucat ele fusesera date in folosinta relativ recent. Sinteza expertizelor a fost publicata in 1982. Comitetul National pentru stiinta si Tehnologie a organizat si el o comisie, coordonata de academicianul stefan Balan, cu scopul de a studia fenomenul seismic in toata amploarea lui. Inginerul Emil Georgescu era pe atunci la inceputul carierei si a facut parte din echipa: "Se cautau tot felul de corelatii care sa explice comportarea cladirilor, dar si anumite lucruri care, la acea vreme, pareau neuzuale in raport cu cele deja cunoscute despre producerea si efectele unui seism". In centrul atentiei expertilor figurau trei cladiri care au cedat inexplicabil: un bloc cu parter flexibil de pe strada Lizeanu, cladirea Centrului de Calcul al Ministerului Transportului (CCMT) si blocul OD16 de pe Bulevardul Pacii.

Ulterior, s-a constatat ca prezentau slabiciuni de proiectare. Cea de pe Lizeanu avea parter flexibil, in care era amenajat un spatiu comercial. Proiectul folosit a si fost retras, insa blocurile deja construite dupa acelasi tipar, de pe bulevardele bucurestene, sunt  si acum in picioare, neconsolidate si locuite.  Sediul CCMT prezenta si el probleme legate de modul in care fusese turnat betonul. "Acele inele cu care se leaga armaturile erau foarte subtiri, pentru ca asa zicea normativul din vremea aceea in toata lumea. Tarziu s-a realizat ce importanta au aceste legaturi", explica inginerul Emil Georgescu. Specialistul sustine ca blocul OD16 din Bulevardul Pacii a cedat din cauza modului in care au fost gandite zidurile de rezistenta. "A cazut o scara, o sectiune din el. De fapt, OD inseamna orientare dubla. Arhitectul vroia apartamente care sa primeasca lumina naturala din ambele parti ale blocului. Astfel, ramanea un singur perete median structural, pe centru. Peste ani, s-a ajuns la concluzia ca este bine sa ai mai multi pereti structurali in lungul cladirii. Dar multe se leaga si de cincinalul in patru ani si jumatate. Pentru ca nu se facea fata numarului de cladiri care trebuiau facute, s-a adus mana de lucru din afara Bucurestiului – oameni necalificati, oameni care lucrau in trei schimburi si care nu aveau o cultura tehnica."

"Nu e o prostie, e o ipoteza"
Emil Georgescu sustine ca, din punct de vedere ingineresc, membrii comisiei speciale care studia efectele seismelor au inteles cum s-au prabusit cele trei constructii. Din punct de vedere geologic insa, s-a profilat o noua ipoteza: "Falia Fundeni", care ar traversa Capitala.
"S-a facut o harta cu faliile din Bucuresti, faliile fiind niste rupturi in scoarta terestra care, atunci cand lucreaza, devin cauza cutremurelor. Punand cele trei cladiri pe harta, am vazut ca sunt in linie. Ipoteza a fost urmatoarea: daca cumva este o falie la originea prabusirii cladirilor?", povesteste inginerul Georgescu. Ipoteza nu fost validata stiintific, dar a fost mentionata intr-o anexa a raportului comisiei speciale. Asta, dupa ce tanarul specialist de atunci i-a prezentat ideea respectatului geolog Dan Patrulius: "I-am aratat descoperirea mea, iar el mi-a raspuns ca in stiinta nimic nu este o prostie, ca este o ipoteza. Va trebui pe viitor analizata".

» Blocurile cu magazine la parter
"Greaua mostenire" lasata de politica socialista in materie de urbanism vizeaza si ansamblurile de blocuri cu spatii comerciale vaste, amenajate la parter. Specialistul consultat de Romania libera face referire la blocurile cu patru si opt etaje ridicate pe bulevardele mari ale Capitalei: Sos. stefan cel Mare, sos. Mihai Bravu, Bdul Ferdinand. Radu Petrovici explica in ce consta problema si avertizeaza: "Cladirile cu pereti structurali la etaje, rezemati pe stalpi la parter, au aparut pentru a raspunde unor exigente de urbanism si de arhitectura (cladiri de locuit cu magazine la parter). Incapacitatea stalpilor de la parter de a prelua si disipa energia seismica, asociata cu slabirea planseului in zona casei scarilor si a liftului, a condus la prabusirea partiala a unui tronson si la avarierea grava a multor altor tronsoane cu structuri practic identice. Vulnerabiliatea acestora este evidenta si ele constituie o sursa importanta de risc seismic pentru Capitala, necesitand interventii adecvate in cel mai scurt timp".

» De ce sunt vulnerabile aceste cladiri

» Nivelul scazut al fortelor seismice de poiectare;
» Prevederile insuficiente din unele reglementari tehnice;
» Calitatea necorespunzatoare a executiei, cauzata, in cea mai mare parte, de ritmul de executie deosebit de rapid impus, care nu putea fi asigurat decat prin abateri de la regulile de buna executie;
» Absenta lucrarilor de reabilitare/consolidare dupa cutremurul din 1977.

» Cum se feresc americanii de cutremur
In Romania, sute de mii de oameni traiesc in apartamente grav avariate de cutremurele din ultimele trei decenii. Consolidarea lor, desi este o parte a unui program national, avanseaza atat de lent, incat nu se intrevede un orizont rezonabil de timp in care procesul va fi finalizat.  Spre deosebire de tara noastra insa, in SUA regulile sunt extrem de stricte. Cei care ocupa o cladire fara a respecta cerintele de reducere a riscului seismic sunt pasibili de sanctiuni severe.
Ordonanta "Los Angeles Building Code", de pilda, din anul 1981, s-a referit strict la masurile de reducere a riscului de afectare a populatiei pentru cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata, construite inainte de 1934. si asta, tocmai pentru ca, la cutremurele anterioare, asemenea constructii suferisera avarii majore, cu pierderi de vieti omenesti. Ordonanta le impunea proprietarilor sa execute lucrarile de consolidare in maximum trei ani. La fel s-a intamplat si in orasul Palo Alto. In 1986, consiliul local emitea o ordonanta prin care obliga expertizarea si consolidarea  majoritatii cladirilor din oras.  Proprietarii au fost obligati sa-si informeze chiriasii in timp de 30 de zile asupra situatiei imobilelor, iar administratia locala, in decurs de un an, asupra modului in care vor reduce riscul seismic al cladirii. Pentru cei care ignorau actul normativ, pedepsele mergeau si pana la sase luni de inchisoare.

» Ce se poate face
Ce pot face locatarii din blocurile aflate in aceasta situatie? Profesorul Radu Petrovici sustine ca responsabilitatea expertizarii acestor locuinte revine asociatiilor de locatari. "Oamenii, daca sunt interesati sa afle in ce fel de bloc locuiesc, trebuie sa depuna o cerere de expertizare la Ministerul Dezvoltarii prin intermediul asociatiei." In baza acestei solicitari, blocul cu pricina va fi ulterior expertizat. Consolidarea efectiva se va face insa in limita banilor dispusi de la buget.

In casa spanzuratului sa nu vorbesti de funie, totusi aici se vorbeste deschis...

In general, legile din constructii pentru Romania sunt printre cele mai dure din UE. Blocurile P+4 cat si cele P+8,10...20 sunt proiectate si construite in asa fel incat sa reziste la seisme de pana la 8 grade pe scara Richter, ceea ce inseamna f. mult. Cine supervizeaza aceste constructii are o mare responsabilitate si nu cred ca exista abateri grave de la reguli, mai ales ca un cutremur(care poate veni si "maine") poate distruge multe vieti, dar si cariere.

Eu nu as locui intr-un bloc cu mai mult de trei etaje din diferite motive, dar nu pentru ca mi-ar fi frica de cutremure. Ideea lui Le Corbusier (cel putin de la inceputul carierei sale) de a transforma Parisul si celelalte orase mari ale planetei intr-un moloch fara personalitate, a fost ceva cumplit. Comunistii sovietici (mult mai tarziu si chinezii rosii)au preluat aceste idei si le-au dus pana la distrugerea oraselor si a ...oamenilor. Padure din beton, doar blocuri inestetice.  Distrugerea micii proprietati din orase a constituit baza tuturor relelor de pe planeta: dictaturi teribile, instrainarea omului, apatia sociala, etc.
Singura salvare ar fi casa individuala, curtea si gradina proprie, ajutorarea reciproca a vecinilor, salvarea spatiilor verzi din fata casei si nu numai, grija fata de cartier, fata de urbe, etc..Si acum se mai construiesc blocuri in Bucuresti, oras f. f. aglomerat, dar si blocuri pe camp, prin oraselele dinprejurul metropolei, criminal si iar criminal!

Dar si cu aceste case construite fara arhitect as avea o mare problema:
nu doar de estetica, dar si in caz de...cutremur. Chiar daca casele au unul-doua etaje, pai doua etaje se sprijina pe ce? Pe aventura celui care le plateste si le construieste fara arhitect? - iar e criminal!

Mda... s-a ajuns si la concluzia ca omul trebuie sa se taraie in 4 labutze pe tarana ca sa fie om... Ce face politichia domnule... din om... neom.
Pe filozofia asta ma mir ca avem descoperita energia electrica!
Dar nu sunt de acord cu o treaba, daca toti stau pe acelasi palier si nu se catara nimeni mai sus... ii paste egalitatea si comunismul.
Ne-am obisnuit cu ideea ca "viitorii" de dupa noi n-or sa fie in stare sa mai puna piatra pe piatra. Grav domnule grav... ne paste bordeiul... sub pamant, ca ala mai jos nu are unde sa se prabuseasca. Propovaduirea... "impotentei" umane e grava. Se numeste (in opinia mea)... invidie. Adica... sa fim toti pe acelasi palier, ca sa nu se simta nimeni... mai prost. Sau mai incapabil. Sau mai inferior.
P.S. Pe de alta parte si lipsa zgarienorilor este un avantaj. Nu are "impotentul" de serviciu in ce sa infiga un avion. Poate singurul avantaj.
Ca altminteri... in loc de petrol... se bateau oamenii si acum pe mioare. Exact ca in pastorala noastra  cu titlu de valoare nationala.
P.P.S. Sper ca frica de orase nu este un efect secundar al fricii de autostrazi. Care... ca scop final au sa lege... orase, nu sate. Doar asa se justifica economic. La 10-15 milioane de locuitori, or less, later.

Vizate in mod special au fost cladirile cu parter si zece etaje de tip OD, R, M1F8 si M1F4 din Capitala

Care sunt blocurile tip  M1F8 si M1F4?

Garsoniere? Prin DT le zice altfel.
P.S. Funie avem, are cineva sapun?  

Goldmund wrote:
In casa spanzuratului sa nu vorbesti de funie, totusi aici se vorbeste deschis...
In general, legile din constructii pentru Romania sunt printre cele mai dure din UE. Blocurile P+4 cat si cele P+8,10...20 sunt proiectate si construite in asa fel incat sa reziste la seisme de pana la 8 grade pe scara Richter, ceea ce inseamna f. mult. Cine supervizeaza aceste constructii are o mare responsabilitate si nu cred ca exista abateri grave de la reguli, mai ales ca un cutremur(care poate veni si "maine") poate distruge multe vieti, dar si cariere.

Am sa cer niste citate din celebrul de acum P100/2013 pentru aceste afirmatii. Stiu ca este o lectura tehnica (deci ne la indemna sau la inde... invatarea oricui) voluminoasa,de multe sute de pagini, dar o vad necesara din moment ce se dau date din burta.
Deoarece regimurile de inaltime diferite... cu grade de ocupare diferite... inseamna si exigente usor diferite si prin urmare grad diferit de urgenta in caz de avarie (neprevazuta). De fapt... sunt extrem de multe diferente, pe langa cele evidente pentru orice profan. Sau aproape orice profan... Care nu doreste sa se informeze gratuit inainte sa "propovaduiasca" ceva.
Momentan viziunea vad ca este una de genul... toate sunt la fel. Dar nici macar data constructiei nu este aceeasi. La toate si prin urmare vechimea. Nici provenienta materialelor si provenienta manoperei (locala, transnationala sau... externa). Doar niste individualizari ca sa nu putzim a comunism.

Până ce-mi pregatesc unele raspunsuri va las sa va delectati cu schema de principiu al unui bloc OD. Plan etaj curent, ca la parter difera putin. Fara stalpi si cu putine grinzi, in schimb avand toti peretii de rezistenta. Apartamentele cu galben ( doua la numar, eu am conturat unul singur ) sunt pe partea din fata blocului. Apartamentele cu mov ( doua la numar, eu am conturat unul singur ) sunt pe partea din spate a blocului, avand si o camera in fata. Balcoanele cu verde. Precum se observa, si blocurile din Colentina si cele din Pantelimon ( si nu numai ) sunt reprezentate in aceeasi schita, difera usor balconul apartamentelor cu 2 camere, chestie de detaliu, nesemificativa. Caut si eu blocurile M1F8, desi cred ca stiu care sunt. Mai sap.
Edit : Cu rosu varianta balconului Colentina, cu verde varianta celorlalte  blocuri din celalalte cartiere.

Nep. Asta-i OD Colentina. OD Militari si OD Taberei difera. Nu in principiu ci in detaliile hotaratoare (care adauga masa structurii). Ca de exemplu... logiile/balcoanele. Apropo, stiti in ce parte s-a "rasturnat" acea scara de capat din OD16?