Topic: Discutii despre economie
50 posts, 23797 views
📖 Pagination options
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
andrei11
Un singur exemplu, pentru ca presimt ca discutiile vor fi duse la infinit.
Am spus ca dau exemplu din domeniul meu de activitate, cel agricol, am activat aproximativ 30 de ani. ( Inginer mecanic agricol - Politehnica Bucuresti, NU Agronomie )
Toata lumea ( mai in varsta ) stie de Combinele Gloria C 12 ( facute la Semanatoarea ).
Ele erau licenta Laverda ( ITALIA ).
Primele combine pur si simplu asamblate in Romania, apoi produse sub licenta, apoi produse dupa capul nostru, fix cum s-a intamplat cu Dacia.
Primele combine venite in anul 1967.
In stanga varianta pentru paioase ( grau si echivalente, orz, etc ).
Combinele noastre produse de noi dupa ce nu au mai fost dupa licenta proaste, proaste, proaste, se pierdea grau mult, in fiecare an trebuiau reparate capital. Sa fiu si mai clar, capital insemna dat absolut tot jos de pe ea, ramas numai sasiul si tabla, reparat absolut totul. In fiecare an. Dupa avreo 3 hai 4 ani era buna de aruncat. Oricum cheltuielile de reparatie / intretinere erau imense, la fiecare iesire a combinei in camp pentru un leu produs de ea se cheltuiau si 2 - 2,5 lei.
O combina din astea lucreaza, hai sa spunem aproximativ 30 zile / an ( dar e mult ).
In dreapta varianta pentru prasitoare ( porumb ; floarea soarelui ).
S- au fabricat vreo 3 - 4 ani dupa care s-a renuntat, atat de proaste erau. In anul de gratie 1989 in Romania Socialista recoltatul porumbului se facea MANUAL. S-a pastrat o varianta numai pentru floarea soarelui, dar un sfert din productie ajungea pe camp...
Ma abtin de la alte comentarii /observatii.
___________________
PS : In anul 1989 aveam in exploatare combine Laverda produse in 1967 - 1968 - de fapt asamblate la noi, impecabile, si dotate cu cauciucuri originale Goodyear si motoare "Saviem" originale, made in France.
Combinele noastre produse de Semanatoarea le casam dupa 4 ani ( adica dupa aproximativ 5 - hai 6 luni de folosinta ), o combina asa cum am spus o foloseai 30 - 40 zile / an, maxim maximorum.
Un singur exemplu, pentru ca presimt ca discutiile vor fi duse la infinit.
Am spus ca dau exemplu din domeniul meu de activitate, cel agricol, am activat aproximativ 30 de ani. ( Inginer mecanic agricol - Politehnica Bucuresti, NU Agronomie )
Toata lumea ( mai in varsta ) stie de Combinele Gloria C 12 ( facute la Semanatoarea ).
Laverda.png (174.98 KB; downloaded 7135 times)
Ele erau licenta Laverda ( ITALIA ).
Primele combine pur si simplu asamblate in Romania, apoi produse sub licenta, apoi produse dupa capul nostru, fix cum s-a intamplat cu Dacia.
Primele combine venite in anul 1967.
In stanga varianta pentru paioase ( grau si echivalente, orz, etc ).
Combinele noastre produse de noi dupa ce nu au mai fost dupa licenta proaste, proaste, proaste, se pierdea grau mult, in fiecare an trebuiau reparate capital. Sa fiu si mai clar, capital insemna dat absolut tot jos de pe ea, ramas numai sasiul si tabla, reparat absolut totul. In fiecare an. Dupa avreo 3 hai 4 ani era buna de aruncat. Oricum cheltuielile de reparatie / intretinere erau imense, la fiecare iesire a combinei in camp pentru un leu produs de ea se cheltuiau si 2 - 2,5 lei.
O combina din astea lucreaza, hai sa spunem aproximativ 30 zile / an ( dar e mult ).
In dreapta varianta pentru prasitoare ( porumb ; floarea soarelui ).
S- au fabricat vreo 3 - 4 ani dupa care s-a renuntat, atat de proaste erau. In anul de gratie 1989 in Romania Socialista recoltatul porumbului se facea MANUAL. S-a pastrat o varianta numai pentru floarea soarelui, dar un sfert din productie ajungea pe camp...
Ma abtin de la alte comentarii /observatii.
___________________
PS : In anul 1989 aveam in exploatare combine Laverda produse in 1967 - 1968 - de fapt asamblate la noi, impecabile, si dotate cu cauciucuri originale Goodyear si motoare "Saviem" originale, made in France.
Combinele noastre produse de Semanatoarea le casam dupa 4 ani ( adica dupa aproximativ 5 - hai 6 luni de folosinta ), o combina asa cum am spus o foloseai 30 - 40 zile / an, maxim maximorum.
- TibiV
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
TibiV
Bine ca sindicalistii de la Semanatoarea s-au "aparat" cu hotarare in fata capitalistilor nenorociti de la New Holland, care au vrut sa ii cumpere pe mai nimic si sa faca semanatori...
"Victoria" lor a facut ca acum sa avem Sema Park, nu Semanatoarea...
Gresesc, Andrei ?
A trecut asa de mult de la scandalul Semanatoarea - New Holland... Vreo 17-18 ani cred..
Bine ca sindicalistii de la Semanatoarea s-au "aparat" cu hotarare in fata capitalistilor nenorociti de la New Holland, care au vrut sa ii cumpere pe mai nimic si sa faca semanatori...
"Victoria" lor a facut ca acum sa avem Sema Park, nu Semanatoarea...
Gresesc, Andrei ?
A trecut asa de mult de la scandalul Semanatoarea - New Holland... Vreo 17-18 ani cred..
- 133 313
-
Posted:
-
Re: Stiri si articole din presa
133 313
Avem un proiect la care s-a dat cu piciorul fondurilor europene... Daca asta nu-i complot si subminarea economiei nationale... Trebuie sa pomenesc o cifra de 2,7%. Cu minus. -2,7%. Banuiesc ca stiti ce-i asta...? Daca nu stiti va spun io, deflatia pe februarie.
Avem un proiect la care s-a dat cu piciorul fondurilor europene... Daca asta nu-i complot si subminarea economiei nationale... Trebuie sa pomenesc o cifra de 2,7%. Cu minus. -2,7%. Banuiesc ca stiti ce-i asta...? Daca nu stiti va spun io, deflatia pe februarie.
- TibiV
-
Posted:
-
Re: Stiri si articole din presa
TibiV
NU este deflaţia pe februarie...
Este inflația (negativă) din ultimele 12 luni, feb.2016 vs. feb. 2015.
Şi în mai va fi de vreo 3%.
Ce te miri, compari lună cu TVA 20% cu o lună cu TVA 24%
Abia din iulie revine inflația pe plus.
Vei compara atunci mere cu mere, nu mere cu corcoduşe.
NU este deflaţia pe februarie...
Este inflația (negativă) din ultimele 12 luni, feb.2016 vs. feb. 2015.
Şi în mai va fi de vreo 3%.
Ce te miri, compari lună cu TVA 20% cu o lună cu TVA 24%
Abia din iulie revine inflația pe plus.
Vei compara atunci mere cu mere, nu mere cu corcoduşe.
- 133 313
-
Posted:
-
Re: Stiri si articole din presa
133 313
Inflatie negativa... Jocurile de cuvinte nu schimba relitatea. Lasa lasa ca nu-i nimic de la TVA. Ba dimpotriva TVA-ul ala a venit ca o masca, ca o justificare mediatica mai degraba. Noi avem impresia ca ii pacalim si pe altii asa cum ne pacalim pe noi insine singuri. De unde sa revina pe plus cand banii se duc pe carburant ars aiurea ca sa reusesti sa intri sau sa iesi din Berceni. In curand coada de la Eroii Revolutiei o sa ajunga pana la Timpuri Noi, deja e ocazional pe la Adesgo! E pe minus de la fondurile alea UE pierdute, sictirite, aruncate, batjocorite, ciordite. De la 51 de trenuri lipsa, de la tramvaie si trolee necumparate pe bani europeni. Degeaba bagam goange cu TVA.
O sa revina inflatia pe plus... de la M5 si de la pasajul Grigorescu peste Splai care se opreste in LEA si de la gropanul de la Granitul... De la banii din bugetul municipalitatii care se duc in Piata Sudului in loc sa se duca in altceva.
Inflatie negativa... Jocurile de cuvinte nu schimba relitatea. Lasa lasa ca nu-i nimic de la TVA. Ba dimpotriva TVA-ul ala a venit ca o masca, ca o justificare mediatica mai degraba. Noi avem impresia ca ii pacalim si pe altii asa cum ne pacalim pe noi insine singuri. De unde sa revina pe plus cand banii se duc pe carburant ars aiurea ca sa reusesti sa intri sau sa iesi din Berceni. In curand coada de la Eroii Revolutiei o sa ajunga pana la Timpuri Noi, deja e ocazional pe la Adesgo! E pe minus de la fondurile alea UE pierdute, sictirite, aruncate, batjocorite, ciordite. De la 51 de trenuri lipsa, de la tramvaie si trolee necumparate pe bani europeni. Degeaba bagam goange cu TVA.
O sa revina inflatia pe plus... de la M5 si de la pasajul Grigorescu peste Splai care se opreste in LEA si de la gropanul de la Granitul... De la banii din bugetul municipalitatii care se duc in Piata Sudului in loc sa se duca in altceva.
- TibiV
-
Posted:
-
Re: Stiri si articole din presa
TibiV
133 313,
Nu te supăra, dar la economie te pricepi la fel de mult cum mă pricep eu la fotbal...
Las-o....
Indicele Prețurilor de Consum nu are absolut NIMIC de a face cu nici unul dintre lucrurile amintite de tine...
Pe scurt, îţi răspund cu o replică rostită pe 7 decembrie 1941, şi care a devenit celebră câţiva ani mai târziu, când s-a aflat despre ea: "Forget it!"
133 313,
Nu te supăra, dar la economie te pricepi la fel de mult cum mă pricep eu la fotbal...
Las-o....
Indicele Prețurilor de Consum nu are absolut NIMIC de a face cu nici unul dintre lucrurile amintite de tine...
Pe scurt, îţi răspund cu o replică rostită pe 7 decembrie 1941, şi care a devenit celebră câţiva ani mai târziu, când s-a aflat despre ea: "Forget it!"
- 133 313
-
Posted:
-
Re: Stiri si articole din presa
133 313
"Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Deflația este un fenomen economic care reprezintă opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor. "
De la internet-wikipedia citire.
La 4 lei kilu' de rasoale si branzeturile putrezind prin galeti si puii murind din lipsa de macelarie prin ferme io nu stiu cum vine aia cu "inflatia negativa"... Si cand ati inventat-o. Si sa nu te apuci sa zici ca preturile au scazut cu TVA-ul ca ne suparam. Vremea po(a)ntelor s-a dus. Daca reducerea aia trebuia sa stimuleze consumul si au deturnat-o comerciantii deflatia se accentueaza pentru ca nu creste consumul si nu poti creste preturile. Paradoxal in tmp ce absolut toate preturile scad... Doar doua categorii de preturi din Romania cresc (speculativ) respectiv stagneaza sau scad prea incet... Cred ca ghiciti care. Imorbidiarele si carburantii, ambele trase de par de stat cu niste consecinte catastrofale in viitorul imediat. Si aici trebuie sa va intrebati de ce tot ce-i al statului a hotarat de comun acord sa expulzeze simultan fondurile europene. Primaria, metrorexul... De ce si-au sabotat metrourile si suprafata pe bani europeni. In Pantellimon primaria a blocat metroul pe bani europeni cu lucrari platite de la buget (desi tramvaiele se pot face pe bani europeni). La Piata Sudului au batjocorit pe fata fara jena proiectul pana au pierdut fondurile europene. Metrorex si-a sabotat licitatia de trenuri pentru M5 pe bani europeni dar vrea M6 pe IMPRUMUT japonez. Si mai sunt si altele. Mie sa nu-mi tineti "predici economice" despre economie de piata (ne)functionala. Bucurestiul nu are cum sa functioneze dupa teorie cu Berceniul infundat in Serban Voda, Vacaresti si Vitan-Barzesti, cu Pantelimonul semi-blocat si el, cu DT in silentio-stampa... you got the ideea.
Nu castigati nimic daca va mai mintiti singuri pana in iulie asteptand sa treaca alegerile. Ca banuiesc ca asta s-a planificat cu marea reducere de TVA care s-a fasait cu doua luni inainte sa inceapa. Sa mai stea gunoiul putin sub pres pana trec conii si coanele. Dupa aia poa' sa iasa in toata splendoarea, odata ce fondurile europene s-au dus pe bune si iremediabil si implicatiile se vor... impamanteni.
"Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Deflația este un fenomen economic care reprezintă opusul inflației, caracterizat prin scăderea prețurilor bunurilor și serviciilor. "
De la internet-wikipedia citire.
La 4 lei kilu' de rasoale si branzeturile putrezind prin galeti si puii murind din lipsa de macelarie prin ferme io nu stiu cum vine aia cu "inflatia negativa"... Si cand ati inventat-o. Si sa nu te apuci sa zici ca preturile au scazut cu TVA-ul ca ne suparam. Vremea po(a)ntelor s-a dus. Daca reducerea aia trebuia sa stimuleze consumul si au deturnat-o comerciantii deflatia se accentueaza pentru ca nu creste consumul si nu poti creste preturile. Paradoxal in tmp ce absolut toate preturile scad... Doar doua categorii de preturi din Romania cresc (speculativ) respectiv stagneaza sau scad prea incet... Cred ca ghiciti care. Imorbidiarele si carburantii, ambele trase de par de stat cu niste consecinte catastrofale in viitorul imediat. Si aici trebuie sa va intrebati de ce tot ce-i al statului a hotarat de comun acord sa expulzeze simultan fondurile europene. Primaria, metrorexul... De ce si-au sabotat metrourile si suprafata pe bani europeni. In Pantellimon primaria a blocat metroul pe bani europeni cu lucrari platite de la buget (desi tramvaiele se pot face pe bani europeni). La Piata Sudului au batjocorit pe fata fara jena proiectul pana au pierdut fondurile europene. Metrorex si-a sabotat licitatia de trenuri pentru M5 pe bani europeni dar vrea M6 pe IMPRUMUT japonez. Si mai sunt si altele. Mie sa nu-mi tineti "predici economice" despre economie de piata (ne)functionala. Bucurestiul nu are cum sa functioneze dupa teorie cu Berceniul infundat in Serban Voda, Vacaresti si Vitan-Barzesti, cu Pantelimonul semi-blocat si el, cu DT in silentio-stampa... you got the ideea.
Nu castigati nimic daca va mai mintiti singuri pana in iulie asteptand sa treaca alegerile. Ca banuiesc ca asta s-a planificat cu marea reducere de TVA care s-a fasait cu doua luni inainte sa inceapa. Sa mai stea gunoiul putin sub pres pana trec conii si coanele. Dupa aia poa' sa iasa in toata splendoarea, odata ce fondurile europene s-au dus pe bune si iremediabil si implicatiile se vor... impamanteni.
- 133 313
-
Posted:
-
- misterr
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
misterr
Un nou tractor românesc ar putea renaște din cenușa de la Brașov
Un fost angajat al Tractorului Brasov vrea să reînvie vehiculul agricol românesc care a făcut istorie o jumătate de veac. A proiectat un nou model de tractor și caută finanțatori pentru a-l fabrica pe vechea platformă industrială.
Rămășițele uzinei tractorul încă se mai văd deși în teorie aici nu mai e o platformă industrială ci un ansamblu rezidențial de lux. Dar cu tot cu mall-ul uriaș construit peste ea, cu toate sutele și miile de apartamente înălțate, cu toat cu magazinele clădite peste noapte, încă e greu să acoperi cei cu mult peste un milion de metri pătrați ai fostei uzine. Acolo unde au mai rămas părți din fabrică ochiul descoperă hale ruginite cu tencuială roasă și geamuri sparte. Dar parcă mai stridentă decât ruinarea asta e liniștea ca de cimitir care s-a așternut peste atâta spațiu din Brașov. Suntem la una din vechile porți ale complexului și ne auzim pașii pe grohotișul de pe jos. În urmă cu douăzeci de ani în urmă în același loc nu te puteai auzi om cu om. „Aici era un du-te vino continuu, un furnicar, se lucra în trei schimburi”, ne spune un fost angajat al uzinei, Vasile Pescaru în timp ce scurtează intrarea în fosta turnătorie a fabricii: o portă ruginită cu o cabină de pază rămasă fără geamuri și uși. A mai supraviețuit agățat pe gard un semn de circulație pe care scrie : „punct control”, dar lucurile par scăpate de mult timp de sub orice control.
Sfărşitul tragic al unei poveşti de succes
„Pe poarta asta se aducea materia primă, lingorile de fontă și se duceau acolo unde era turnătoria. O turnătorie modernă”. Ne indică un câmp gol. Cineva a dărâmat turnătoria. Așa, ca să nu stea în drum. Se mai văd depozitele unde ajungeau componentele produse în toată țara pentru multele modele de tractoare care se asamblau aici. Vasile Pescaru a trăit anii măririi Tractorului Brașov. Pentru el ruinele din fața noastră au un alt impact căci a văzut cu ochii lui cât de multă muncă a fost între acele ziduri care stau astăzi inutil sub soare. Își amintește că aici ieșea pe poarta fabricii un tractor la fiecare 9 minute iar producția de buldo-escavatoare încerca să țină și ea ritmul cu cererile din exterior dar mai ales de pe piața internă. „Țin minte când intram pe Poarta 2 a fabricii și stătea scris: «Record absolut! S-au fabricat luna aceasta 365 de buldozere». Cu acest timp de buldozere s-a construit toată România inclusiv Transfăgărășanul și Canalul Dunăre-Marea Neagră”. Înainte de 1989 Pescaru a fost unul din angajații care țineau legătura cu clienții din afara țării. Călătorea mult și stătea cu anii în străinătate pentru a acorda asistență tehnică în țări unde uzina din Brașov avea contracte. Fie că a stat în Asia sau în Europa, toată lumea ridica în slăvi mașinile fabricate sub Tâmpa. „Ne spuneau că nu pot trăi fără tractorul românesc. Nu cred că este vreo țară în lume unde să nu fi ajuns tractorul nostru”. Documentele de arhivă arată că uzina făcea exporturi în țări precum Statele Unite ale Americii, India, Iran, Rusia, Congo, Zambia, Brazilia sau China. O parte din aventura chinezească a trăit-o la fața locului și Vasile Pescaru. Se întâmpla la scurt timp după moartea liderului comunist Mao Zedong iar chinezii doreau să construiască la ei în țară o fabrică de tractoare. „Au fost invitați la o expoziție toți fabricanții de utilaje agricole și industriale din lumea capitalistă iar din lagărul comunist fusese chemată doar România. Ne-au pregătit un teren și ne-au pus pe toți producătorii să arătăm ce pot face mașinile noastre. România a câștigat! Țin minte că cei din SUA au ieșit din competiție după ce la demonstrația de arătura cu plugul reversibil nu a fost capabil să mai iasă cu roata din brazdă”, susține Pescaru. Zice că după demonstrația exemplară de atunci, România a fot desemnată de China să construiască în acea regiune o fabrică de tractoare după modelul și standardele celor de la Brașov.
Dezastru cu sprijin guvernamental
Acum toate astea sunt simple amintiri. După 1990 uzina a intrat în declin mai ales după ce contracte cu partereni strategici ai uzinei din străinătate au încetat și nu au mai fost reînnoite. Declinul a fost accelerat de guvernele incapabile să găsească o soluție salvatoare așa cum celelalte țări ex-sovietice au găsit pentru industria lor similară. De pildă Polonia a reușit să își păstreze aproape toate fabricile de utilaje agricole de dinainte de 1989. Încă din primii ani de după evenimentele din 1989 era clar pentru toată lumea că fără o privatizare rapidă, întreprinderea va muri mai devreme sau mai târziu. Pe atunci Vasile Pescaru nu a așteptat să îl prindă privatizarea în fabrică ci s-a dus el către privatizare. Și-a închiriat o hală în primii ani de după '90 și s-a apucat să facă pluguri și alte utilaje agricole pentru modelele de tractoare pe care le-a slujit o viață. Firma lui supraviețuiește și astăzi deși acum zece ani a ieșit pe poarta platformei industriale din Brașov ultimul tractor românesc. Uzina, o mare parte din ea era deja un munte de moloz, a fost vândută în 2007 scătre un dezvoltator imobiliar care și-a propus să construiască un hotel de patru stele, 8000 de apartamente și un uriaș complex comercial de 100.000 de metri pătrați. Astăzi mall-ul e gata. Vasile Pescaru ni-l arată și ne spune că e exact pe amplasamentul fostei secției care făcea inima mașinii agricole românești. Fostul angajat privește magazinul uriaș de departe și nu vrea să se apropie prea tare. „Eu nu am intrat niciodată în mall. Mi-e greață. Am ajuns doar piață de desfacere. A fost simplu: demolezi o fabrică ca să faci niște supermarketuri pentru că ei trebuie să își vândă producția din țările lor. România a ajuns o colonie. După Revoluție a fost lăsată cu porțile cetății deschise și au zis: «Veniți, băieți, este liber, e gratis!». S-a demolat, s-a devastat, s-a furat, s-a jefuit”.
Vasile Pescaru nu vrea să lase lucrurile așa și visează să rescrie el istoria tractorului românesc. Vrea să facă de la zero un nou tractor autohton sub o nouă marcă. A fost ambiționat mai ales după ce a aflat că Slovenia are fabrica ei de tractoare. „Până și slovenii care sunt 2 milioane cu toții fabrică de toate, și la noi nu se poate face nimic”. Așa că s-a apucat de treabă: a pus mâna pe creion și împreună cu un prieten a proiectat un nou model. Motorul a găsit să îl producă pentru început la o firmă din Croația iar restul componentelor ar putea să le facă la el în fabrică. Numai că pentru asta ar avea nevoie de un susținător financiar care să creadă în visul lui.
După ani de frâmântări sociale şi eşecuri guvernamentale, în vara lui 2007, în schimbul a 82 de milioane de euro, cele 125 de hectare cu hale pline de tractoare și piese de schimb sunt scoase la vânzare. Noul proprietar e SC Flavus Invest SRL București. Compania e deținută de fondul britanic de investiții Centerra Capital Partners, iar pe locul uzinei se anunță ridicarea unui mall, a unui centru commercial și a mai multor blocuri. Ceea ce s-a şi întâmplat. Dar nu a dispărut numai uzina. În 2014, planurile tractoarelor pentru care România lui Nicolae Ceaușescu a plătit sume importante sunt de negăsit.
Un nou tractor românesc ar putea renaște din cenușa de la Brașov
Un fost angajat al Tractorului Brasov vrea să reînvie vehiculul agricol românesc care a făcut istorie o jumătate de veac. A proiectat un nou model de tractor și caută finanțatori pentru a-l fabrica pe vechea platformă industrială.
Rămășițele uzinei tractorul încă se mai văd deși în teorie aici nu mai e o platformă industrială ci un ansamblu rezidențial de lux. Dar cu tot cu mall-ul uriaș construit peste ea, cu toate sutele și miile de apartamente înălțate, cu toat cu magazinele clădite peste noapte, încă e greu să acoperi cei cu mult peste un milion de metri pătrați ai fostei uzine. Acolo unde au mai rămas părți din fabrică ochiul descoperă hale ruginite cu tencuială roasă și geamuri sparte. Dar parcă mai stridentă decât ruinarea asta e liniștea ca de cimitir care s-a așternut peste atâta spațiu din Brașov. Suntem la una din vechile porți ale complexului și ne auzim pașii pe grohotișul de pe jos. În urmă cu douăzeci de ani în urmă în același loc nu te puteai auzi om cu om. „Aici era un du-te vino continuu, un furnicar, se lucra în trei schimburi”, ne spune un fost angajat al uzinei, Vasile Pescaru în timp ce scurtează intrarea în fosta turnătorie a fabricii: o portă ruginită cu o cabină de pază rămasă fără geamuri și uși. A mai supraviețuit agățat pe gard un semn de circulație pe care scrie : „punct control”, dar lucurile par scăpate de mult timp de sub orice control.
Sfărşitul tragic al unei poveşti de succes
„Pe poarta asta se aducea materia primă, lingorile de fontă și se duceau acolo unde era turnătoria. O turnătorie modernă”. Ne indică un câmp gol. Cineva a dărâmat turnătoria. Așa, ca să nu stea în drum. Se mai văd depozitele unde ajungeau componentele produse în toată țara pentru multele modele de tractoare care se asamblau aici. Vasile Pescaru a trăit anii măririi Tractorului Brașov. Pentru el ruinele din fața noastră au un alt impact căci a văzut cu ochii lui cât de multă muncă a fost între acele ziduri care stau astăzi inutil sub soare. Își amintește că aici ieșea pe poarta fabricii un tractor la fiecare 9 minute iar producția de buldo-escavatoare încerca să țină și ea ritmul cu cererile din exterior dar mai ales de pe piața internă. „Țin minte când intram pe Poarta 2 a fabricii și stătea scris: «Record absolut! S-au fabricat luna aceasta 365 de buldozere». Cu acest timp de buldozere s-a construit toată România inclusiv Transfăgărășanul și Canalul Dunăre-Marea Neagră”. Înainte de 1989 Pescaru a fost unul din angajații care țineau legătura cu clienții din afara țării. Călătorea mult și stătea cu anii în străinătate pentru a acorda asistență tehnică în țări unde uzina din Brașov avea contracte. Fie că a stat în Asia sau în Europa, toată lumea ridica în slăvi mașinile fabricate sub Tâmpa. „Ne spuneau că nu pot trăi fără tractorul românesc. Nu cred că este vreo țară în lume unde să nu fi ajuns tractorul nostru”. Documentele de arhivă arată că uzina făcea exporturi în țări precum Statele Unite ale Americii, India, Iran, Rusia, Congo, Zambia, Brazilia sau China. O parte din aventura chinezească a trăit-o la fața locului și Vasile Pescaru. Se întâmpla la scurt timp după moartea liderului comunist Mao Zedong iar chinezii doreau să construiască la ei în țară o fabrică de tractoare. „Au fost invitați la o expoziție toți fabricanții de utilaje agricole și industriale din lumea capitalistă iar din lagărul comunist fusese chemată doar România. Ne-au pregătit un teren și ne-au pus pe toți producătorii să arătăm ce pot face mașinile noastre. România a câștigat! Țin minte că cei din SUA au ieșit din competiție după ce la demonstrația de arătura cu plugul reversibil nu a fost capabil să mai iasă cu roata din brazdă”, susține Pescaru. Zice că după demonstrația exemplară de atunci, România a fot desemnată de China să construiască în acea regiune o fabrică de tractoare după modelul și standardele celor de la Brașov.
Dezastru cu sprijin guvernamental
Acum toate astea sunt simple amintiri. După 1990 uzina a intrat în declin mai ales după ce contracte cu partereni strategici ai uzinei din străinătate au încetat și nu au mai fost reînnoite. Declinul a fost accelerat de guvernele incapabile să găsească o soluție salvatoare așa cum celelalte țări ex-sovietice au găsit pentru industria lor similară. De pildă Polonia a reușit să își păstreze aproape toate fabricile de utilaje agricole de dinainte de 1989. Încă din primii ani de după evenimentele din 1989 era clar pentru toată lumea că fără o privatizare rapidă, întreprinderea va muri mai devreme sau mai târziu. Pe atunci Vasile Pescaru nu a așteptat să îl prindă privatizarea în fabrică ci s-a dus el către privatizare. Și-a închiriat o hală în primii ani de după '90 și s-a apucat să facă pluguri și alte utilaje agricole pentru modelele de tractoare pe care le-a slujit o viață. Firma lui supraviețuiește și astăzi deși acum zece ani a ieșit pe poarta platformei industriale din Brașov ultimul tractor românesc. Uzina, o mare parte din ea era deja un munte de moloz, a fost vândută în 2007 scătre un dezvoltator imobiliar care și-a propus să construiască un hotel de patru stele, 8000 de apartamente și un uriaș complex comercial de 100.000 de metri pătrați. Astăzi mall-ul e gata. Vasile Pescaru ni-l arată și ne spune că e exact pe amplasamentul fostei secției care făcea inima mașinii agricole românești. Fostul angajat privește magazinul uriaș de departe și nu vrea să se apropie prea tare. „Eu nu am intrat niciodată în mall. Mi-e greață. Am ajuns doar piață de desfacere. A fost simplu: demolezi o fabrică ca să faci niște supermarketuri pentru că ei trebuie să își vândă producția din țările lor. România a ajuns o colonie. După Revoluție a fost lăsată cu porțile cetății deschise și au zis: «Veniți, băieți, este liber, e gratis!». S-a demolat, s-a devastat, s-a furat, s-a jefuit”.
Vasile Pescaru nu vrea să lase lucrurile așa și visează să rescrie el istoria tractorului românesc. Vrea să facă de la zero un nou tractor autohton sub o nouă marcă. A fost ambiționat mai ales după ce a aflat că Slovenia are fabrica ei de tractoare. „Până și slovenii care sunt 2 milioane cu toții fabrică de toate, și la noi nu se poate face nimic”. Așa că s-a apucat de treabă: a pus mâna pe creion și împreună cu un prieten a proiectat un nou model. Motorul a găsit să îl producă pentru început la o firmă din Croația iar restul componentelor ar putea să le facă la el în fabrică. Numai că pentru asta ar avea nevoie de un susținător financiar care să creadă în visul lui.
După ani de frâmântări sociale şi eşecuri guvernamentale, în vara lui 2007, în schimbul a 82 de milioane de euro, cele 125 de hectare cu hale pline de tractoare și piese de schimb sunt scoase la vânzare. Noul proprietar e SC Flavus Invest SRL București. Compania e deținută de fondul britanic de investiții Centerra Capital Partners, iar pe locul uzinei se anunță ridicarea unui mall, a unui centru commercial și a mai multor blocuri. Ceea ce s-a şi întâmplat. Dar nu a dispărut numai uzina. În 2014, planurile tractoarelor pentru care România lui Nicolae Ceaușescu a plătit sume importante sunt de negăsit.
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
andrei11
Sa fie clar, U 650 a fost un tractor bun la nivelul anilor 1980. Si atât. E cum ar fi ca Renault sa se reapuce sa fabrice Renault 12. ( aka Dacia 1300 ).
Motorul a găsit să îl producă pentru început la o firmă din Croația iar restul componentelor ar putea să le facă la el în fabrică. Numai că pentru asta ar avea nevoie de un susținător financiar care să creadă în visul lui.
Ha ?????????????? Hai sa facem un tractor in spatele blocului...
Sa fie clar, U 650 a fost un tractor bun la nivelul anilor 1980. Si atât. E cum ar fi ca Renault sa se reapuce sa fabrice Renault 12. ( aka Dacia 1300 ).
Motorul a găsit să îl producă pentru început la o firmă din Croația iar restul componentelor ar putea să le facă la el în fabrică. Numai că pentru asta ar avea nevoie de un susținător financiar care să creadă în visul lui.
Ha ?????????????? Hai sa facem un tractor in spatele blocului...
- misterr
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
misterr
misterr wrote:Adică U650 era tot o licență străină?
În 2014, planurile tractoarelor pentru care România lui Nicolae Ceaușescu a plătit sume importante sunt de negăsit.
- TibiV
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
TibiV
Apropo de Gloria C12...
Mai tii minte prin '97 ce se mai opunea sindicatul Semanatoarea la privatizarea cu Hollande ?...
Uite, ca sindicatul a infrant !...
Andrei, spune-mi si mie te rog ca latime are hederul (header-ul) la combina ?
Latimea uzuala, ca am auzit ca aia de afara au ajus si la peste 12 metri...
Intreb pentru ca a fost o discutie pe PUM despre cum trec combinele spre lanuri prin pasajele care subtravereseaza autostrazile.
Eu le-am spus ca de regula pe sosea nu se merge cu hederul in fata si le-am pus niste poze cu carucioarele alea speciale pentru transportat/remorcat hederul, dar nu am fost prea sigur despre latimea uzuala...
Apropo de Gloria C12...
Mai tii minte prin '97 ce se mai opunea sindicatul Semanatoarea la privatizarea cu Hollande ?...
Uite, ca sindicatul a infrant !...
Andrei, spune-mi si mie te rog ca latime are hederul (header-ul) la combina ?
Latimea uzuala, ca am auzit ca aia de afara au ajus si la peste 12 metri...
Intreb pentru ca a fost o discutie pe PUM despre cum trec combinele spre lanuri prin pasajele care subtravereseaza autostrazile.
Eu le-am spus ca de regula pe sosea nu se merge cu hederul in fata si le-am pus niste poze cu carucioarele alea speciale pentru transportat/remorcat hederul, dar nu am fost prea sigur despre latimea uzuala...
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
andrei11
Ale noastre 4,2 m. S-a incercat cu 5,0 ( C 14 ) dar se rupeau din prindere... S-a revenit la 4,2 ( Pentru C 14 ). Combinatul Galati nu putea realiza otelul la standardele rezultate din calcule... Cu hederele circulau pe sosea tractate pe carucioarele speciale si niciodata in pozitia de lucru.
Apropo, 12, 14 vine de la dimensiunea unei piese din combina de 1,2 respectiv 1,4 m lungime. Nu are rost sa dezvolt.
Ale noastre 4,2 m. S-a incercat cu 5,0 ( C 14 ) dar se rupeau din prindere... S-a revenit la 4,2 ( Pentru C 14 ). Combinatul Galati nu putea realiza otelul la standardele rezultate din calcule... Cu hederele circulau pe sosea tractate pe carucioarele speciale si niciodata in pozitia de lucru.
Apropo, 12, 14 vine de la dimensiunea unei piese din combina de 1,2 respectiv 1,4 m lungime. Nu are rost sa dezvolt.
- ByOnu
-
Posted:
-
Re: Discutii despre economie
ByOnu
Nu neaparat <economie>, dar este locul optim cred:
Pe scurt, in Finlanda valoarea amenzii este raportata la venitul contravenientului. Desigur, formula este putin mai complexa, dar principiul de baza se muta de la <amenda potrivita pentru 'crima' potrivita>, catre <amenda potrivita pentru contravenientul potrivit>. Astfel, povara amenzii este impartita echitabil si resimtita intr-un mod mai egal de categoriile sociale diferite.
Asta vedem si la noi, unde pentru multi bastani cu masini scumpe amenda este cat o masa la restaurant, in vreme ce pentru persoanele cu venituri modeste poate insemna mancarea pe o saptamana.
Nu neaparat <economie>, dar este locul optim cred:
Pe scurt, in Finlanda valoarea amenzii este raportata la venitul contravenientului. Desigur, formula este putin mai complexa, dar principiul de baza se muta de la <amenda potrivita pentru 'crima' potrivita>, catre <amenda potrivita pentru contravenientul potrivit>. Astfel, povara amenzii este impartita echitabil si resimtita intr-un mod mai egal de categoriile sociale diferite.
Asta vedem si la noi, unde pentru multi bastani cu masini scumpe amenda este cat o masa la restaurant, in vreme ce pentru persoanele cu venituri modeste poate insemna mancarea pe o saptamana.
📖 Pagination options