În ședința de Consiliu Local, Primăria Cluj-Napoca va dezbate un nou proiect de dezvoltare a sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare.




Însă, de această dată autobuzele electrice sunt destiante zonei metropolitane a Clujului, începând cu Florești.

18 autobuze electrice noi, 18 stații de încărcare lentă și 5 de încărcare rapidă pentru mașini vor fi achiziționate pentru transportul electric Cluj-Florești, spune primarul Emil Boc, într-o emisiune radio.


De asemenea, pentru municipiu se vor achiziționa încă 45 de stații de încărcare pentru mașinile electrice:

„Trecem la un alt proiect pe care îl vom discuta marți în ședința ordinară de Consiliu Local. Avem un proiect de investiție de 12 milioane de euro pentru a achiziționa autobuze electrice, 18 la număr, plus 18 stații de încărcare lentă și 5 rapide pentru transportul electric Cluj-Florești. Am mai achiziționa și stații de încărcare pentru mașinile electrice - e vorba de 45 de stații pe care le avem în vedere tot în acest program, care este partea componentă a PNRR-ului, fondul local de dezvoltare. Vrem să utilizăm bani europeni cât mai repede cu putință.


Încă 18 autobuze electrice o să ne ajute, încet, dar sigur, să deservim și zona metropolitană. Până acum am avut în Cluj-Napoca acest obiectiv, vrem să mergem și în zona metropolitană și începem cu cel mai important obiectiv - Floreștiul”, a explicat primarul.

Mijloace de transport confortabile și nepoluante
Edilul spune că și locuitorii comunei Florești sunt tot clujeni și trebuie să le asigure mijloace de transport confortabile și nepoluante:

„Tot clujeni sunt și cei care locuiesc în Florești, am spus-o întotdeauna. Investind în Florești e ca și cum investești în Cluj-Napoca. N-am făcut niciodată distincție între cei care locuiesc în Cluj-Napoca, Florești, Apahida, Baciu sau Gilău. Toți sunt clujeni și vrem să oferim o calitate bună a vieții.

Asta asigură în primul rând mijloace de transport confortabile, pentru că sunt noi, în al doilea rând sunt nepoluante și știm bine cât de poluată este aria Cluj-Florești. În al treilea rând, ne atingem obiectivul de a ajunge până în 2026 în Cluj-Napoca cu transport public nepoluant și 2028 în zona metropolitană. Deci obiectivul de a avea întreaga flotă verde și nepoluantă, astfel încât Clujul să fie în rândul orașelor europene privind calitatea vieții. În parteneriat cu Florești, Gilău, Apahida, Baciu sau Chinteni putem să aducem mai multă prosperitate”, a adăugat Emil Boc.

De asemenea, întrebat de moderator dacă transportul va ajunge și la Gilău, Emil Boc spune că drumul va fi extins până acolo fiindcă „e în același inel de circulație”. Însă, pentru început, proiectul „cere doar o asociație cu o singură unitate administrativ-teritorială”.

Potrivit proiectului de hotărâre, Primăria Cluj-Napoca va achiziționa 18 autobuze electrice, 18 stații de încărcare lentă și 5 rapide, iar Primăria comunei Florești va achiziționa o stație de încărcare rapidă.

Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public ajunge la valoarea de 73,4 milioane de lei, dintre care 61,9 milioane reprezintă cheltuieli eligibile asigurate din PNRR (Planul Național Redresare și Reziliență) și 11,7 milioane lei reprezintă cheltuieli asigurate din bugetul de stat.

Sursa: Monitorul de Cluj

Municipiul Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria Comunei Florești - Cluj, a depus proiecte în valoare de peste 14 milioane EURO pentru achiziționarea a 18 autobuze electrice și 47 stații de reincărcare pentru vehicule electrice.

Proiectul „Dezvoltarea sistemului de transport public ecologic prin achiziționarea de autobuze electrice și stații de încărcare” a fost depus pentru finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C10 – Fondul local, Obiectul de investiții I.1.1 – Înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante).
Prin dezvoltarea sistemului care utilizează autobuze electrice în transportul public urban în municipiul Cluj‐Napoca se urmărește:

- Scăderea emisiilor poluante de CO2 produse de transportul public urban datorită unei eficienței energetice ridicate;
- Reducerea nivelului de zgomot și îmbunătățirea purității aerului, pentru adoptarea actualelor norme și directive ale UE;
- Reducerea consumului de resursele primare din combustibili fosili;
- Exploatarea sustenabilă a flotei de transport urban de călători;
- Creșterea gradului de confort al călătorilor.

Obiectivul municipalității este ca până în 2028, întreaga flotă de transport public care circulă în Cluj-Napoca să fie alcătuită din mijloace de transport nepoluante.

Primaria Cluj-Napoca a lansat o licitatie pentru 40 de autobuze electrice noi articulate cu lungimea de 17,9-18,8m si autonomie de minim 190 km, precum si a infrastructurii aferente. Ce este suspect este ca se iau doar 18 statii de incarcare lenta, in loc de 40, cate ar fi normal. Bugetul alocat este in valoare de 145.908.828 RON, din fonduri bugetare (momentan).

Ponderea punctajului:
- 60% pret
- 20% autonomie
- 10% consum energetic pentru tractiune
- 5% puterea statiilor lente
- 5% puterea statiilor rapide

Termene limita:
- depuneri oferte: 8 noiembrie 2022
- evaluari: 8 martie 2023
Link E-licitatie: SEAP

Caietul de sarcini:

Da, momentan fonduri bugetare pentru ca nu s-a deschis aplicatia POR 2021-2027.

Numărul de stații mai lente, nu se datorează faptului că în Cluj-Napoca există deja vreo 40 de stații lente?

Nu are a face. În mod normal, fiecare autobuz electric trebuie să vină cu o stație de încărcare lentă proprie, pentru ergonomie și operare eficientă, la parametrii doriți. În momentul în care fiecare autobuz are stația sa de încărcare lentă, se poate asigura un interval comun de încărcare pentru toate vehiculele, astfel încât dimineața să poată ieși toate la traseu. Altfel, degeaba îți iei autobuze electrice dacă o zi circulă și două ba.

Bine, nu că am putea vorbi de operare eficientă a vehiculelor în Cluj, când parcul de autobuze electrice utilizat e abia la jumătate, parcul de tramvaie la nici atât, de troleibuze nici nu mai merită amintit, dar măcar așa, de principiu să vorbim...

E destul de dezamăgitor faptul că din caietul de sarcini nu reiese că ar avea încărcare în mers, din rețeaua de troleibuz.
Cum Clujul are multe linii de autobuz acoperite pe o bună parte din lungime de rețeaua de troleibuz, cred că această caracteristică ar fi fost una esențială.

Pai daca ar avea incarcare din mers, nu ar mai fi autobuze electrice ci troleibuze cu autonomie.

Stiu, fineturi de terminologie, fix 'autobuze electrice cu incarcate din mers' numesc norvegienii troleibuzele din Bergen, insa in situatia unei licitatii, terminologia e foarte importanta. Si la noi, ce zici tu se numesc troleibuze cu autonomie.

Dar da, de acord ca in Cluj niste troleibuze cu autonomie erau mult mai potrivite.

Bine si nu doar in Norvegia exista terminologia asta (adica de in motion charging bus). La Polonezi mai exista terminologia de supertroleibuze pentru cele care au autonomie mare, >50km.

Bine, nu că am putea vorbi de operare eficientă a vehiculelor în Cluj, când parcul de autobuze electrice utilizat e abia la jumătate, parcul de tramvaie la nici atât, de troleibuze nici nu mai merită amintit, dar măcar așa, de principiu să vorbim..

Apropos de asta, nu exista riscul sa li se aplice corectii financiare din partea CE?

Riscul și posibilitatea există, însă trebuie sesizat de către Ministerul Dezvoltării acest aspect. Ceea ce... nu se prea întâmplă. Exemplul cel mai elocvent se găsește la Iași, unde sunt introduse în prostie tramvaie PESA pe liniile 6 și 9 în detrimentul contractului de finanțare, a studiului de oportunitate și a caietului de sarcini și încă nu sunt aplicate sancțiuni (știu, se vor auzi niște urlete primitive de ură împotriva "progresiștilor" dinspre Iași când va fi citit acest mesaj, dar asta e, n-ai ce face dacă Socola e în pragul falimentului).

Revenind, sunt curios cum se va face încărcarea și repartizarea lor pe trasee în condițiile în care avem doar 18 stații de încărcare lentă. În caietul de sarcini, se prevede câte o stație pentru 3 autobuze, deci ar însemna 13 stații și 5 rezerve. Oare vor fi cu sloturi multiple? Altfel chiar nu se explică de ce se iau doar 18 stații și nu 40.

Citind cu atentie CS-ul nu se mentioneaza nimic de statii cu incarcare lenta multipla.

Cate statii de incarcare rapide se cumpara?

Șase.

Karsan a depus pe 18 octombrie o contestație la CNSC.