Goldmund wrote:
SI in afara de incurajarea mersului pe bicileta nu am citit nimic de o dezvoltare concomitenta a transportului in comun...

Ce dezvoltare pentru transport public, un serviciu considerat de porc in Romania, aproape intotdeauna dispretuit si tratat doar ca o pomana electorala oferita prostimii? Vedeti cum functioneaza el azi in capitala Romaniei, mai prost decat in orice moment din 1989 incoace.

Bucurestiul nu e singurul afectat de acest "cancer", dar aici este discrepanta cea mai mare intre "ce avem" si "ce am putea avea" fiindca aici puterea financiara este cea mai mare. Desigur, in Romania, sunt si orase - exceptii, care confirma regula, in special mai in vest unde nu au patruns pe deplin mentalitatile retrograde si egoiste din restul tarii, dar asta depaseste topicul.

Goldmund wrote:
Totusi e un inceput fantastic pentru Bucuresti, un Plan asemanator nemaiavand orasul de pe timpul interbelic(cand Bucurestiul nu era in nici un caz un 'sat mare'!)

Daca aceast maret masterplan e primul, atunci studiul JICA si Masterplanul de Transport Urban din 2008 ce au fost? Si cate proiecte din cele recomandate in respectivele lucrari  au fost sau vor fi puse in practica si sunt in vizorul autoritatilor? Dar mai bine nu raspundeti, ca o dam in off-topic.

In cadrul elaborarii Planului Integrat de Dezvoltare Urbana, a fost emis raportul preliminar, pe care il atasez aici. Propun ca topicul deja existent sa ramana pentru discutii, iar aici sa punem numai planuri si documente oficiale.

Intrucat documentul este foarte mare (46 MB), a trebuit sa il impart in 3 parti. Descarcati toate cele 3 parti, extrageti primele 2 arhive (adica 'PIDU_Bucuresti_z01.ZIP' si 'PIDU_Bucuresti_z02.ZIP') si puneti fisierele rezultate in acelasi director cu partea a 3'a.  Raportul poate fi citit apoi deschizand fisierul PDF din arhiva 'PIDU_Bucuresti.ZIP'.

In materie de transport public, se vorbeste din nou (a cata oara?) de necesitatea refacerii legaturii de tramvai prin Piata Unirii, si introducerii tramvaiului pe viitorul bulevard Uranus. (asta ca sa nu zica cineva ca aceste idei sunt doar fanteziile umede ale unor persoane care activeaza pe forumuri de transport). Ca nu se vor pune niciodata in practica aceste planuri, e alta poveste.

Strategia pentru revitalizarea Centrului Capitalei, în așteptarea avizului de la Primărie

Un centru istoric aerisit, noi poduri pietonale peste Dâmbovița, facilități pentru bicicliști, mai multe parcări subterane și cel mai important, o identitate coerentă pentru București. Acestea sunt doar câteva elemente cuprinse în proiectul Transcentral Urban Bucharest (TUB), al Asociatiei Spațiu Urban București (ASUB), așteaptă acum votul Consiliului General al Primăriei București.

Proiectul TUB conține elemente integrate în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), strategie care propune crearea unei infrastructuri rutiere şi pietonale adecvate, care să rezolve problema traficului, a parcărilor, dar şi să nască noi spaţii pietonale şi să pună într-un circuit facil monumentele istorice şi obiectivele turistice. Proiectul PIDU, care a urmat liniile directoare ale TUB-ului, a fost atribuit unui consorţiu ASUB, format din 14 companii: nouă birouri de arhitectură şi urbanism, arhitecţi asociaţi şi cinci companii de specialitate. O parte din proiecte vor fi finantate din fonduri europene, o parte de la bugetul local, iar o parte din capital privat. Săptămâna aceasta se încheie consultările dintre inițiatorii proiectului și Primăria Generală a Municipiului București, în urma cărora se decide dacă proiectul va fi aprobat sau nu. Să vedem însă ce miză are acest proiect pentru bucureșteni.

Pietonul, mai important decât traficul auto

PIDU are șapte obiective principale, care au fost stabilite în urma studiilor sociologice, în care bucureștenii au fost întrebați despre nemultumirile lor în ceea ce privește Capitala. Cea mai stringentă problemă semnalată a fost traficul greoi. Potrivit unui studiu, 20% dintre locuitorii orașului merg cu mașina personală, în timp ce 38 % preferă mijloacele RATB, iar 8% preferă metroul. De asemenea, pietonii au răspuns că dacă ar avea infrastructura disponibilă, ar merge pe jos sau cu bicicleta, chiar dacă au mașină personală. „Nu poți să înveți pe cineva să meargă pe bicicletă dacă nu îi dai o bicicletă. Așa este și cu infrastructura. Cum să o folosească, dacă nu o au?” a declarat Teodor Frolu, co-managing partner la DC Communication, una din firmele din consorțiul menționat mai sus.

Primul obiectiv este recuperarea unei idenitități urbane pentru centru, care cuprinde mult mai multe zone, uitate de trecători și de investitori. "În mentalul orașului, zona centrală a fost redusă la zece străzi, de la Unirea în sus", spune Teodor Frolu. Proiectul vizează revitalizarea și reconectarea zonelor cu caracter divers care constituie centrul bucureștiului, de la Piața Victoriei la Parcul Carol. La nivel urban, centrul Capitalei a creat o ruptură între sudul subdezvoltat și nordul, care este foarte dezvoltat.

Următorul obiectiv aduce în prim-plan zona centrală de la sud de Dâmbovița, pe care dorește să o readucă în centrul Capitalei. PIDU propune reconfigurarea Cheiului Dâmboviței între Piața Unirii și Izvor, prin conturarea unui spațiu de promenadă de-a lungul râului. Vor fi construite poduri pietonale peste râu și se vor reconstitui vechea Cale a Rahovei și strada Uranus, ca trasee cu prioritate pentru pietoni și bicicliști. De altfel, al treilea obiectiv vizează tocmai prioritizarea formelor de transport alternativ. Cel de-al patrulea obiectiv propune un sistem de parcări în zona centrală, cu management integrat de dimensiuni medii, de până în 500 de lcori, conectate la nodurile de transport în comun și la rețeaua de străzi cu prioritate pentru pietoni. Prin această măsură se înlesnește îndeplinirea obiectivului cu numărul 5, eliberarea spațiilor publice, actualmente neprietenoase  și ocupate de mașini. Al șaselea obiectiv propune regenerarea urbană a cartierelor tradiționale degradate, precum Calea Moșilor, vechea Cale a Rahovei sau Calea Grivitei, prin organizarea de centre comunitare sociale-culturale, printre altele. Toate acestea vor duce la îndeplinirea celui de-al șaptelea obiectiv, care presupune dinamizarea activităților economice. "Studiul oglindește o tendință de abordare modernă și actuală, București avea nevoie de el", a spus Gheorghe Pătrașcu, arhitectul-șef al Capitalei.

Un oraș se dezvoltă pe bani privați

O mare paret din disconfortul cetățenilor este cauzat de dificultatea cu care se pot orienta în oraș, din lipsa reperelor și traseelor. "Străzile sunt toate tratate la fel, pentru că traficul este mai important decât pietonii. Am identificat străzile pe care le putem brandui mai ușor și străzile care se pretează la a fi numai pentru bicicliști”, spune Frolu, care e de părere că dacă înainte, investitorii cumpărau doar un teren, acum trebuie să cumpere un proiect sau o strategi durabile.

„Un oraș se dezvoltă pe bani privați. Le zic celor de la Primărie că un euro investit în spațiul public generează același efect ca 100 de euro investiți în infrastructura rutieră", a mai sus Frolu.

Reprezentantii proiectului au declarat că pentru un număr suficient de proiecte din PIDU, ar fi nevoie de circa 120-150 de milioane de euro, cu care se pot face schimbări semnificative în Centru. Prioritățile ar fi deocamdată parcările, traseul pietonal prioritar și podurile care fac legătura între areale, însă Frolu a reliefat că e nevoie de un mix de intervențiî care nu se pot face unele fără altele.

Dacă va trece de votul CGMB, următorul pas este întocmirea temelor pt proiectele selectate, un studiu de fezabilitate si o nouă selecție, după care se fac proiecte tehnice și de executie, plus cererile de finanțare pentru proiectele din finananțare europeană.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 56196.html

Din 2012 avem “autostradă” pietonală de la Romană în Rahova. VEZI TRASEUL

Pietonii ocupă centrul Bucureștiului. Primăria Capitalei va amenaja un circuit pentru pietoni de la Piața Romană până în Rahova și înapoi, cu traversarea centrului vechi. În plus, tot pentru pietoni vor fi construite și trei poduri în zona Unirii – Izvor.

Traseul pietonal din centrul Capitalei este unul dintre cele peste 30 de proiecte incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), lansat de primărie în urmă cu câteva luni. Săptămâna trecută însă, traseul pietonal a intrat pe lista priorităților municipalității. “Sângele într-o zonă centrală a unui oraș mare nu este automobilul ce tranzitează, ci pietonul care cheltuiește mai mulți bani acolo și nici nu este poluant. În noua strategie, prioritari sunt pietonii, apoi bicicletele, transportul în comun și abia apoi autovehiculele”, a declarat pentru B365.ro arhitectul Teodor Frolu, Senior Partner Space Syntax, una din companiile care a lucrat la PIDU.

Primăria s-a pus repede pe treabă și a stabilit deja un circuit pietonal care ar putea fi terminat în 2012. Bucureștenii și turiștii vor putea admira orașul la pas pe traseul Piața Romană – strada Mendeleev – Piața Revoluției – strada Academiei – Centrul vechi – Unirii – Biserica Antim – strada George Georgescu – Calea Rahovei – Piața de Flori și înapoi pe Uranus – Palatul Parlamentului – strada Ion Brezoianu – Calea Victoriei – strada Biserica Amzei – Piața Romană.

“Circulația rutieră va rămâne, dar se vor redimensiona trotuarele pe aceste traseu. Spațiile pentru pietoni vor fi lărgite”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Pentru că realizarea acestui traseu nu implică cheltuieli foarte mari, municipalitatea vrea să îl realizeze anul viitor. Proiectul va fi trecut la Administrația Străzilor care se va ocupa de lărgirea trotuarelor pe traseul Piața Romană – Rahova – Piața Romană.

Trei poduri pietonale în centrul Capitalei

Pietonii și bicliștii vor avea la dispoziție și trei poduri. Primul dintre acestea va supratraversa Bulevardul Națiunilor Unite pentru a crea o legătură directă între Parcul Izvor și Dealul Palatului Parlamentului, în scopul facilitării accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană. Podul va fi destinat exclusiv pietonilor și bicicliștilor.

Pentru reconectarea zonei din partea de sud a Dâmboviței cu Centrul Istoric vor fi reconstruite două poduri care au fost dărâmate în perioada comunistă: Podul Mihai Vodă și Podul Calicilor. Primul pod pietonal va traversa Dâmbovița și Splaiul Independenței în dreptul străzii Lipscani. Podul va fi prevăzut și cu două parcări subterane, câte una pe fiecare mal al Dâmboviței, fiecare cu aproximativ 200 de locuri.

Podul Calicilor va fi construit din dreptul străzii Șelari și va traversa Dâmbovița până la Palatul de Justiție.

“Anul viitor vor fi finanțate temele și studiile de prefezabilitate pentru aceste proiecte. Lucrările la poduri ar putea începe în 2013″, a precizat arhitectul-șef.

http://b365.ro/news/din-201 ... i-traseul/

A inceput campania electorala...

“Autostrada” pietonală și reconfigurarea Bd-ului Unirii se fac anul acesta, spune Oprescu

Realizarea unui traseu pietonal din Piața Romană până în Rahova, dar și reconfigurarea Bulevardului Unirii prin transformarea zonei Fântânilor în zonă strict pietonală sunt printre prioritățile Primăriei Capitalei pentru acest an. Cele două proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltarea Urbană (PIDU), alături de alte peste 40 de proiecte. Valoarea proiectelor din PIDU este de aproximativ 200 milioane euro, bani pe care municipalitatea nu îi are. În aceste condiții, cele mai multe proiecte vor fi propuse pentru finanțare europeană.

“Planul Integrat de Dezvoltare Urbană cuprinde în jur de 40 de proiecte dintre care 12 sunt prioritare, iar unul este de primă importanță, și anume realizarea unui traseu pentru pietoni și bicicliști din Piața Romană până în Rahova”, a spus arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Primăria are acum pe hârtie un plan cu proiecte de 200 de milioane de euro, dar nu are bani ca să le execute. “Vom apela la fonduri europene. Vrem să începem anul acesta traseul pietonal de la Piața Romană în așteptarea fondurilor europene”, a spus edilul-șef, Sorin Oprescu. De altfel, acesta este cel mai puțin costisitor proiect din PIDU, pentru că presupune doar redimensionarea trotuarelor, lărgirea spațiilor destinate pietonilor.

Primăria a stabilit deja care va fi traseul pietonal. Astfel, la finalizarea proiectului, bucureștenii și turiștii vor putea admira orașul la pas pe traseul Piața Romană – strada Mendeleev – Piața Revoluției – strada Academiei – Centrul vechi – Unirii – Biserica Antim – strada George Georgescu – Calea Rahovei – Piața de Flori și înapoi pe Uranus – Palatul Parlamentului – strada Ion Brezoianu – Calea Victoriei – strada Biserica Amzei – Piața Romană.

Tot pentru pietoni și bicicliștii în PIDU au fost propuse trei poduri. Primul dintre acestea va supratraversa Bulevardul Națiunilor Unite pentru a crea o legătură directă între Parcul Izvor și Dealul Palatului Parlamentului, în scopul facilitării accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană. Iar pentru reconectarea zonei din partea de sud a Dâmboviței cu Centrul Istoric vor fi reconstruite două poduri care au fost dărâmate în perioada comunistă: Podul Mihai Vodă și Podul Calicilor. Primul pod pietonal va traversa Dâmbovița și Splaiul Independenței în dreptul străzii Lipscani. Podul va fi prevăzut și cu două parcări subterane, câte una pe fiecare mal al Dâmboviței, fiecare cu aproximativ 200 de locuri. Podul Calicilor va fi construit din dreptul străzii Șelari și va traversa Dâmbovița până la Palatul de Justiție.

Cele trei poduri nu se regăsesc însă în planurile municipalității pentru acest an, fiind mai costisitoare decât lărgirea trotuarelor pentru traseul pietonal.

Bulevardul Unirii va fi reconfigurat

Tot în planurile pentru 2012 a fost inclusă și modificarea Bulevardului Unirii. “Vrem să începem în august și lucrările pe Bulevardul Unirii între bd. Libertății și Piața Unirii”, a spus Sorin Oprescu. Mai exact, Primăria Capitalei vrea să “mute” Bd. Unirii de pe centru pe margine. Astfel, zona centrală, cu fântânile, unde acum circulă mașinile va deveni pietonală, iar mașinile vor circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele.

Primarul general, Sorin Oprescu, a prezentat miercuri oamenilor de afaceri și reprezentanților Guvernului trei mari proiecte ale municipalității: Inelul median (autostrada suspendată), Planul Integrat de Dezvoltare Urbană și Conceptul Strategic București 2035. La eveniment au participat oameni de afaceri precum George Copos, Vasile Turcu sau Maria Grapini, dar și ministrul Dezvoltării Cristian Petrescu. Pentru scurt timp, la prezentare și-a făcut apariția și primul ministru Mihai Răzvan Ungureanu. “Orașul vechi este podoaba și nucleul orașului de astăzi și trebuie să fie referința orașului modern”, a spus primul ministru.

http://b365.ro/news/autostr ... -acest-an/

Sursa: B365.RO

http://www.b365.ro/adrian-ilie-manager-...48910.html

Manager PIDU: Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de PRĂBUŞIRE

Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai vechi monument din București, prezintă un risc iminent de prăbușire și necesită intervenții de urgență. Acest lucru este semnalat de către managerul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), Adrian Ilie, care spune că a trimis în acest sens notificări repetate Primăriei Capitalei, dar fără răspuns. Potrivit lui Ilie, consorțiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru PIDU nu are, în prezent, un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor și nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea Primăriei Capitalei.

Adrian Ilie, manager PIDU şi administrator și acționar Synergetics Corporation SRL,  a explicat, într-un interviu acordat Agerpres, că situația generează "riscuri enorme" pentru obținerea fondurilor și performanța Programului Operațional Regional în rgiunea București-Ilfov.

Adrian Ilie a atras atenția asupra faptului că Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de prăbușire, necesitând intervenții de urgență, iar acest lucru a fost semnalat Direcției Generale de Dezvoltare Urbană prin notificări repetate.

El spune că cea mai mare parte a investițiilor propuse prin PIDU vizează regenerarea și revitalizarea spațiilor publice din centrul Bucureștiului și reconfigurarea a 23 de străzi secundare din această zonă, astfel încât să devină accesibile pentru bicicliști și pietoni.

De asemenea, a vorbit despre spațiile verzi suplimentare care urmează să fie amenajate și despre traseul prioritar pietonal și pentru bicicliști, a remarcat lipsa de conectivitate care există între principalele atracții din zona centrală, apreciind că Palatul Parlamentului, imobilul cel mai cunoscut din București "stă izolat ca o citadelă a însingurării".

Cele șase proiecte de hotărâre care vizează planuri de urbanism pentru zone din centrul Capitalei au fost adoptate, pe 26 ianuarie, de Consiliului General al Municipiului București, după ce la finele anului trecut fuseseră respinse. PIDU a fost reintrodus pe ordinea de zi a ședinței CGMB, la propunerea primarului general interimar Răzvan Sava, care a făcut un apel la consilieri pentru adoptarea proiectului.

INTERVIUL ACORDAT AGERPRES:

AGERPRES: Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale asociațiilor de locatari afectate de proiect este tăierea a 500 de copaci. Pe de altă parte, proiectul propune o reducere a emisiilor de carbon, iar Gheorghe Pătrașcu, fostul arhitect-șef, a vorbit despre crearea a câteva mii de metri pătrați de spații verzi. Unde vor fi aceste suprafețe? Câți copaci vor fi plantați în locul celor tăiați?

Adrian Ilie: Conceptul de planificare urbană integrată este un instrument european pentru promovarea investițiilor în mediul urban, foarte bine fundamentat din punct de vedere legal și procedural. Nu este un accident faptul că după 2007, în întreaga Europă a fost un reviriment al planificării urbane integrate, fapt confirmat prin Carta de la Leipzig în 2007 și reînnoit prin Declarația de la Toledo în 2010, devenind în ultimii ani un standard de practică. Propriu-zis, abordarea de acest tip introduce noi principii în regenerarea urbană: crearea de oportunități egale pentru cartierele urbane și pentru diferite grupuri sociale, mobilizarea coerentă a resurselor orașului, susținerea creativității și inovației, relevanța proiectelor de investiții în economia locală dar și în percepția locuitorilor. Astfel de planuri au fost și sunt utilizate cu succes în Londra, Paris — Plaine Saint Denis, proiect care are un ciclu de implementare programat din 1985 până în 2020 și care a avut un rol major în găzduirea Cupei Mondiale din 1998, în Rotterdam — South Bank, Porto Vivo în Portugalia, Barcelona sau Malmo.

Planificarea integrată aduce doar beneficii în cadrul comunității. PIDU "Zona Centrală București" va obține finanțare în principal din Axa prioritara 3 — Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Cea mai mare parte a investițiilor propuse privește regenerarea și revitalizarea spațiilor publice din centrul Bucureștiului și reconfigurarea a 23 de străzi secundare din aceasta zonă, astfel încât să devină accesibile pentru bicicliști și pietoni. Condițiile obținerii finanțării impun plantări, amenajări la alte standarde de calitate, dar și un impact cuantificabil în reducerea emisiei de CO2 prin încurajarea și facilitarea tuturor tipurilor de mobilitate.

Din reamenajarea spațiului public suplimentarea spațiului verde va fi de 3.500 mp, iar alți 1.500 mp se vor obține pe traseul pietonal. De asemenea, 450 mp în zona Sala Palatului, 1.250 mp în zona Mihai Vodă, 1.000 mp în plus în Piața Constituției și Bd. Unirii, 550 mp în vecinătatea bisericii Domnița Bălașa. Referitor la arbori, în zona de intervenție a proiectelor, se plantează 870 de arbori, dintre care 218 în proximitatea Curții de Apel București, 271 în zona Piața Constituției și Bd. Unirii, 78 în zona Mihai Vodă, 245 pe traseul prioritar pietonal.

AGERPRES: S-a vorbit la momentul votării Planurilor Urbanistice Zonale în CGMB despre un traseu prioritar de biciclete și pietonal, cu o lungime de peste nouă kilometri. Care va fi traseul? Vor exista diferențe între acesta și pistele pentru bicicliști, așa cum le știm, de prin alte părți ale orașului?

Adrian Ilie: Traseul prioritar pietonal și pentru bicicliști este un circuit dus-întors, care pornește de la Piața Romană și ajunge la Piața de Flori. Acesta este primul tronson și putem avea ca reper străzile Arthur Verona, Brezoianu, Pod Mihai-Vodă, Parcul Izvor, Uranus. Cel de-al doilea tronson, să-i spunem în sens invers, continuă de la Piața de Flori înapoi spre zona Lahovari, iar aici putem indica str. George Georgescu, Bd. Unirii, Podul Calicilor, Centrul Vechi , Eremia Grigorescu. Cu certitudine, de aceasta dată, au fost proiectate piste de biciclete așa cum vedem în marile orașe europene. Însă tipul de infrastructură ciclistică diferă în funcție de străzi, de zonă, de constrângerile de trafic sau de spațiu. Vor fi rute comune cu cele auto, piste care sunt rezervate în mod exclusiv pentru utilizarea bicicletei, piste pentru biciclete complet separate la care sunt utilizate bariere fizice și sunt echipate cu semnale dedicate la intersecții exclusiv pentru cicliști, dar și trasee care pot fi clasificate drept căi pentru bicicliști în cazul în care traversează parcuri — Parcul Izvor, zone de agrement — Centrul Vechi, Bd. Unirii, podurile propuse peste Dâmbovița, Podul Mihai Vodă și Podul Calicilor. Niciuna dintre aceste categorii nu are de a face cu ceea ce bucureștenii știu din experiența de până acum, adică marcajul cu vopsea pe trotuare sau design-ul periculos vizibil pe Calea Victoriei. Pentru toate aceste patru tipuri de infrastructură pentru bicicliști s-au obținut avizele Comisiei de circulație și sunt îndeplinite standardele internaționale de siguranță. Faptul că vor fi finanțate din fonduri UE aduce un grad de siguranță mai mare în privința implementării, în sensul că în faza construirii vor fi respectate proiectele tehnice întru totul de către constructori.

AGERPRES: Care este orizontul de timp al realizării proiectului? Câteva repere pentru pașii următori: votarea studiilor de fezabilitate, începerea efectivă a lucrărilor.

Adrian Ilie: O agendă firească ar fi următoarea: votarea indicatorilor tehnico-economici de către CGMB, elaborarea Cererilor de finanțare care vor fi trimise odată cu Studiile de Fezabilitate către Agenția de Dezvoltare Regională București-Ilfov, aprobarea proiectelor la nivel de AM POR și demararea lucrărilor.

Implementarea întregului proiect trebuie să aibă în vedere că începerea lucrărilor pentru parcări este o condiție fără de care nu se poate vorbi de traseele prioritar pietonale a căror realizare implică descurajarea parcajelor de suprafață pe străzile secundare din zona centrală. Ca să ofer câteva repere concrete, sunt de părere că este posibilă demararea lucrărilor în 2016 — 2017 pentru parcări și pentru Palatul Voievodal Curtea Veche, Parcul Izvor, iar în 2017 pentru traseul prioritar pietonal, podurile peste Dâmbovița și toate celelalte spații publice, precum și pentru alte tipuri de atracții în Centrul Vechi cum sunt Muzeul Multiculturalismului, Curtea Meșteșugarilor. Toate acestea sunt posibile, realizabile, iar noi, consultanții, am formulat un program bine alcătuit pentru municipalitate.

Numai că, din data de 10 martie, derularea contractului este afectată de faptul că noul arhitect șef, Adrian Bold, nu a solicitat constituirea unei noi Unități de Implementare și desemnarea unui manager de UIP în locul fostului arhitect șef, Gheorghe Pătrașcu. Așadar, în acest moment, consorțiul format din cele 14 companii care lucrează de cinci ani pentru PIDU nu are un interlocutor mandatat legal pentru luarea deciziilor și nici o echipă care să coordoneze proiectul din partea PMB, situație care generează riscuri enorme, în primul rând pentru obținerea fondurilor și performanța Programului Operațional Regional în regiunea București-Ilfov.

Efectele acestei situații vor avea un impact asupra implementării Planului de Mobilitate Durabilă, dar și în ceea ce privește candidatura Bucureștiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Nu mai dezbat efectul asupra unui buget și așa lipsit de resurse pentru investiții majore. Pentru că riscul reprezintă, finalmente, un potențial prejudiciu de sute de milioane de euro, am notificat în mod repetat acest aspect, ridicând în cele din urma excepția de neexecutare a serviciilor. Juridic înseamnă că PMB, din punctul nostru de vedere, nu își execută obligațiile contractuale asumate.

AGERPRES: Proiectul propune peste 3.000 de locuri de parcare subterană și încurajează modalitățile de transport durabile (pietonal, bicicleta, transport în comun), în acord cu modelul orașelor vest-europene. Sunt bucureștenii pregătiți pentru o asemenea schimbare, în contextul în care străzile sunt de multe ori tixite cu mașini, iar parcările subterane sunt utilizate sub capacitatea reală?

Adrian Ilie: Bucureștenii au o percepție corectă asupra orașului, dar mai ales asupra modului în care el funcționează. Nu cred ca este cineva care "consumă" centrul Capitalei fără a observa câte neajunsuri sunt. Statisticile ne arată că doar 30% din populație se deplasează cu automobilul personal. Am convingerea că este pe deplin echitabil social să proiectezi infrastructura urbană pentru toate tipurile de deplasare, respectiv pentru persoanele cu dizabilități, pentru mersul pe jos, pentru bicicliști, pentru transportul în comun și automobile. Centrul orașului nu poate fi pus în valoare fără creșterea accesibilității și fără spații publice de calitate, fără ca marile piețe din zona centrală să devină landmark-uri, adică acele zone reper în metabolismul orașului. Evident că toate acestea nu pot funcționa fără reglementări în privința parcajelor de suprafață.

Bucureștenii așteaptă proiecte serioase de la o municipalitate care să facă viziunea sa credibilă și să o transpună în concret. Cu certitudine spun că mediul economic și cel social și-au definit nevoile mai bine iar așteptările lor se se află cu mult în avans față de ceea ce PMB a fost în stare să le ofere până acum.

AGERPRES: Deși au existat mai multe consultări cu asociațiile de proprietari care ar urma să fie afectate de lucrări, acestea au amenințat cu procese. Au existat din partea lor propuneri punctuale de modificare care să fie incluse în proiect?

Adrian Ilie: Problema asociațiilor de locatari nu este una reală, de fond, ci arată de fapt dificultatea de a derula un proces autentic de consultare publică în România. Există atâta neîncredere în proiectele publice încât oamenii au ajuns să aleagă opțiunea de a nu se face nimic, mai degrabă decât de a se întreprinde ceva. De aici această atitudine de tip "not in my backyard", pentru că locuitorii au căpătat reflexul celui pe seama căruia se fac experimente nereușite. Vă dau ca exemplu opiniile celor care locuiesc pe Bd. Unirii, care ne-au spus cu sinceritate că nu vor să vadă că și zona lor va fi defrișată sau deteriorată estetic așa cum s-a întâmplat cu investițiile făcute de Primăria Sectorului 3 pe cealaltă parte a Bd-ului Unirii. Deși le-am prezentat proiectele tehnice, tot nu am reușit să îi convingem că vor fi respectate în implementare. Mai avem vreun argument, dacă deciziile administratorilor publici devin aprioric lipsite de legitimitate și credibilitate?

AGERPRES: Ordinul Arhitecților din România (OAR) a făcut, de asemenea, o serie de observații legate de plantarea unor arbori peste garaje subterane și a invocat experiența unor amenajări ale spațiului public în alte zone ale Capitalei, care ulterior nu au fost întreținute corespunzător. S-a ținut cont de aceste observații?

Adrian Ilie: Observațiile pe care le amintiți sunt din perioada în care OAR nu analizase întreaga documentație a proiectului și nu e culpa dumnealor. Planul Integrat nu a fost o prioritate a PMB până în 2015 și din acest motiv este un instrument insuficient prezentat sau explicat, chiar și din punct de vedere metodologic. În urma dialogului pe care l-am avut cu membri ai Ordinului, s-a ajuns la concluzia că acest demers al planificării integrate în zona centrală trebuie continuat, completat pe termen lung până când spațiile publice vor căpăta altă înfățișare în totalitate, iar patrimoniul construit va fi reabilitat și pus în valoare. De asemenea, OAR va sprijini municipalitatea și va promova ideea organizării de concursuri internaționale de arhitectură pentru amplasamentele de referință din zona centrală și nu numai. Am simțit că OAR, ca organizație profesională, își dorește ridicarea standardelor în privința investițiilor publice și luarea în serios a asistenței pe care arhitecții o acordă beneficiarilor încă de la faza de idee de proiect. Personal, sunt de părere că ciclul de viață al unei construcții este de cel puțin 50 de ani și nu ne-am însușit cultural ideea de a cuantifica impactul economic negativ în dezvoltarea locală al imobilelor inestetice sau al investițiilor neinspirate. Așadar, am primit cu bucurie această implicare responsabilă a OAR.

AGERPRES: În ce fel va fi încurajată revitalizarea spațiilor comerciale libere de pe Bulevardul Unirii?

Adrian Ilie: Bulevardul Unirii a fost conceput ca o zonă de promenadă, ca o zonă comercială de lux. Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat înainte de 1989, potențialul său a rămas același și astăzi. Problema acestei zone este lipsa de conectivitate cu partea de oraș aflată la nord de Dâmbovița. Un alt aspect pe care l-am analizat este acela al Pieței Constituției, care, deși s-a funcționalizat de la sine ca un loc dedicat concertelor nu a beneficiat de investiții în acest sens, încât să devină un loc al socializării și evenimentelor legat organic de Parcul Izvor, de Bulevard, de traseul spre Academie sau Piața de Flori. Din aceste motive traficul pietonal este inexistent și, implicit, spațiile comerciale neexploatate. Din aceeași perspectivă, Palatul Parlamentului, imobilul cel mai cunoscut din București, stă izolat ca o citadelă a însingurării, fără a fi integrat în viața socială a orașului, chiar dacă găzduiește instituții cu putere de simbol. Este prezent în viața publică doar asociat cu ceremonialul de stat, cu vechea idee a manipulării politice a calendarului, fără a-i fi exploatat adevăratul potențial turistic. La fel și cu Muzeul Național de Artă Contemporană.

Mai mult decât atât, în scurt timp vom avea Catedrala Mântuirii Neamului care nu poate fi prezentată separat din punct de vedere turistic de Palatul Parlamentului. O învecinare cu totul paradoxală, un spațiu al comuniunii alăturat unuia al izolării, al monumentalismului lipsit de interacțiune publică. Din acest motiv nu îmi pot imagina votarea în plen a unei noi Constituții și inaugurarea Catedralei Mântuirii cu un Palat al Parlamentului care să aibă ziduri, absolut îndepărtat de identitatea colectivă și de viața de zi cu zi a orașului. În Planul Integrat s-a avut în vedere asigurarea conectivității prin cele două poduri, Podul Calicilor pentru Bd. Unirii și Piața Constituției și Podul Mihai Vodă pentru Parcul Izvor, Palatul Parlamentului și Catedrala Mântuirii Neamului. Rămâne doar ca decizia parlamentarilor să indice foarte curând că s-a renunțat la controlul spațiului și al vieții publice în cultura politică autohtonă.

AGERPRES: Ați spus că Bucureștiul nu are "funcțiuni rezonabile" pentru organizarea de evenimente internaționale. Ce prevede proiectul în acest sens?

Adrian Ilie: Au existat în trecutul recent multe declarații publice despre intenția Bucureștiului de a intra în competiție pentru organizarea de mega-evenimente, așa cum sunt ele denumite în literatura de specialitate. Intenția mea, în primul rând, a fost să atrag atenția că planificarea unui oraș pentru astfel de evenimente înseamnă o abordare antreprenorială a guvernanței orașului. Presupune o altă cultură de management fiindcă municipalitatea este obligată să intre într-o concurență acerbă cu alte orașe, să genereze noi oportunități de piață prin intervențiile sale, să demonstreze capacitatea de a cultiva relații cu investitori profesioniști și rețele transnaționale de operatori specializați, să știe să protejeze brand-uri de eveniment consolidate în timp așa cum vedem, ca să ofer cel mai la îndemână exemplu, în exigențele impuse de marile evenimente sportive. Un mega-eveniment înseamnă cel mai important agent al schimbării în dezvoltarea urbană. În acest moment nu sunt dezvoltate nici facilitățile și nici serviciile conexe pentru evenimente de anvergură. În plus, capacitatea instituțională a PMB este departe de a gestiona eficient proiecte cu termene stabilite și vedem acest lucru din eșecul puținelor proiecte cu finanțare europeană de până acum.

PIDU aduce cu sine prima tentativă de branding al orașului și investițiile aferente unei minime strategii turistice. Am identificat principalele funcțiuni și atracții în zona centrală iar prin traseul pietonal am asigurat conectivitatea între acestea. După implementare, Capitala va avea primul său circuit turistic coerent care poate fi prezentat într-un pliant și accesibil pietonului în adevăratul sens al cuvântului. Așa cum am mai spus, de la Piața Romană, către Universitate, prin Centrul Vechi, apoi spre Palatul Parlamentului și viitoarea Catedrală a Mântuirii Neamului. Dacă ne gândim la cei care au fost în București, să spunem la Summit-ul NATO din 2008, cum credeți că au descoperit orașul sau au aflat de principalele sale atracții din zona centrală și oare cum o fac și azi, după opt ani?

AGERPRES: Ce sumă ar fi eligibilă prin Programul Operațional Regional?

Adrian Ilie: Cuantumul care se poate obține din POR se ridică în jur de 200 de milioane de euro și se va îndrepta spre categorii de proiecte cum sunt cele de infrastructură urbană și monumente. Diferența va fi acoperită din credite externe de la instituții financiare internaționale care și-au exprimat deja intenția de a finanța, sau din parteneriat public-privat și mă refer cu precădere la parcări. În total discutăm despre aproximativ 300 de milioane de euro. Vă cer însă permisiunea să mai reflectez, să îmi reconsider optimismul atâta vreme cât în 16 aprilie am trimis ultima notificare către Direcția Generală de Dezvoltare Urbană, prin care am reiterat că rezultatele expertizelor demonstrează că Palatul Voievodal Curtea Veche prezintă un risc iminent de prăbușire și necesită intervenții de urgență. Este cel mai vechi monument din București, un simbol național. Până astăzi nu ne-a contactat nimeni să ne întrebe ce am vrut să comunicăm.