A început "tatuarea" celui mai mare mall cultural din ţară: Biblioteca Naţională este umbrită de reclame
http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 32858.html
28 martie 2012, 08:40 |  Autor: Diana Toea
Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României (BNR), în care îşi desfăşoară activitatea şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului, arată spectaculos, dar se îndepărtează indubitabil de aspectul unui monument istoric

Faptul că edificiul a fost modernizat este lăudabil, însă plasarea pe clădire a unor ecrane uriaşe ce promovează brandul sud-coreean Samsung a devenit o problemă controversată în breasla urbaniştilor, dar şi a oamenilor de rând. Practic, un turist ar putea crede că în imobil funcţionează cunoscuta companie, şi nu ceea ce ar trebui să însemne miezul literaturii, culturii şi patrimoniului autohton.

Directorul general al BNR, Elena Tîrziman, a declarat că este vorba despre un parteneriat între Ministerul Culturii şi compania Samsung. „Ei au fost de acord să sponsorizere progamul inaugural, oferindu-ne aparate tehnologice de ultimă generaţie, ecrane touch screen, gadget-uri sau sisteme de sonorizare. Ne-au pus la dispoziţie şi aparate de orientare în clădire. Avem şi planuri de colaborări viitoare. În schimb, noi îi vom recompensa prin promovarea brandului“, a explicat Târziman.

„Este total nepotrivit“

Chiar dacă parteneriatul pare a fi reciproc avantajos, spcialiştii în urbanism consideră că Ministerul Culturii a mers prea departe cu acest compromis. „Este total nepotrivită acea reclamă opulentă la Samsung pe sediul Bibliotecii Naţionale. Clădirea este, totuşi, un monument istoric. Unde, în Europa, se mai pun reclame pe monumente istorice? Problema de fond este că la noi nu există reglementări înpotriva acestor practici“, a argumentat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Cât a dat Samsung pentru ca Biblioteca Națională să fie branduită cu logo-ul său
28 Mar, 13:37 / B365
Noua Bibliotecă Națională a României va fi inaugurată la 23 aprilie. De la depărtare, însă, clădirea pare a fi mai degrabă un templu Samsung, dacă e să ne luăm după înscrisul de pe frontispiciu.
http://b365.ro/news/cat-a-d ... go-ul-sau/
Lucrările la Biblioteca Naţională a României au început în 1986, însa după Momentul ’89 acestea au fost sistate. Șantierul a prins viață în martie 2009 cu o investiție anunțată de 100 de milioane de euro. Sumele alocate pentru noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României dar şi pentru reabilitarea Teatrului Naţional Bucureşti provin dintr-un împrumut de circa 200 de milioane de euro, acordat Guvernului României de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) şi gestionat de Ministerul Culturii.

Directorul general al BNR, Elena Tîrziman, a declarat pentru adevărul că este vorba despre un parteneriat între Ministerul Culturii şi compania Samsung. „Ei au fost de acord să sponsorizere progamul inaugural, oferindu-ne aparate tehnologice de ultimă generaţie, ecrane touch screen, gadget-uri sau sisteme de sonorizare. Ne-au pus la dispoziţie şi aparate de orientare în clădire. Avem şi planuri de colaborări viitoare. În schimb, noi îi vom recompensa prin promovarea brandului“, a explicat Târziman.

Suma exactă a fost destăinuită cu greu de ministerul Culturii: este vorba de 300.000 de euro, conform dollo.ro.

Da este adevarat , Ministerul Culturi au fost de acord ca diecare birou din aula si camera multifunctionala de la parter sunt decorate cu monitoare Samsung .

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională
Wednesday, March 28th, 2012. Filed under: Tzepe
http://www.dollo.ro/2012/03/cu-cat-ne-a ... nationala/
Noua clădire a Bibliotecii Naționale, care adăpostește și Ministerul Culturii și Patrimoniului Național în ea, va fi inaugurată oficial pe 23 aprilie. Înainte de asta, însă, de mai bine de o săptămână clădirea a fost brand-uită, pe fațada dinspre Unirea, cu numele Samsung, ceea ce i-a făcut pe mulți trecători să se întrebe dacă nu cumva acolo își va deschide producătorul coreean de electronice vreun sediu de lux. Răspunsul e ambiguu și are accente de Radio Erevan. Ministerul s-a lăsat greu înduplecat să răspundă la întrebarea simplă: cât a plătit Samsung ca să-și pună numele pe cea mai importantă investiție culturală a statului român din ultimii 20 de ani? Că e o colaborare, că e o sponsorizare, că e o Campanie de Responsabilitate Socială a firmei coreene (!) că am făcut economie, că nu numai noi, ci și alte capitale europene fac asta (!). Într-un final mi s-a spus că… 300.000 de euro valorează acest botez al Bibliotecii Naționale, cu binecuvântarea Ministerului Culturii.
Un milion de euro economie la clădire

Clădirea a fost începută înainte de 89 și abandonată imediat după. Reabilitarea și finalizarea ei ar fi trebuit să facă obiectul unui concurs de arhitectură, dar în loc de asta a făcut obiectul disputei între două firme de construcții, susținute de interese diverse din zona politică. În final a câștigat Aedificia Carpați, care a avut pesemne susținerea mai mare. A îmbrăcat clădirea comunistă în sticlă și aluminiu și a încasat pentru asta 104 milioane de euro, bani împrumutați de România, în 2007, de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Creditul a fost de 106,5 milioane de euro, bani suficienți pentru finalizarea construcției, dar și pentru dotarea bibliotecii. Ba, s-a făcut chiar o economie de 1,6 milioane de euro, după cum susține Ministerul Culturii într-un răspuns acordat http://www.dollo.ro (asta am precizat pentru aceia care vor prelua informația fără citarea sursei . Banii vor fi rambursați de la buget în următorii 20 de ani.
Ministerul susține că și Viena și Madridul s-ar fi încuscrit cu Samsung

Deși au fost, așadar, suficienți bani și pentru dotări, ba chiar au rămas, Ministerul Culturii a acceptat să încheie un soi de cumetrie de barter cu firma Samsung, pentru o sumă de plasme și aparate touch-screen, în valoare de 300.000 de euro. Radu Enache, purtătorul de cuvânt al Ministerului Culturii: „Colaborarea face parte dintr-o campanie de RSC a companiei respective, campanie intitulata Royal Branding si desfasurata in state ale Uniunii Europene. Dintre partenerii europeni ai campaniei, mentionam: Palatul Schonbrunn, Catedrala Sf. Stefan, Opera de Stat si Scoala Spaniola de Calarie din Viena, precum si Muzeul Thyssen din Madrid. În cadrul acestui parteneriat, Samsung va dona BN opt ecrane pentru salile de lectura, doi pereti LFD (in Atrium si in Aula), sase touch screen-uri, un perete LFD pentru sala de evenimente, un laborator multimedia. Valoarea acestor echipamente este de 300.000 euro. Aparatele sunt inscriptionate cu numele companiei, dar continutul care se va derula este la latitudinea BN”.
Deși am întrebat Ministerul și dacă i se pare normal ca pe o clădire publică, de importanța Bibliotecii Naționale, să stea o firmă privată, nu am primit un răspuns. Radu Enche susține că această campanie „europeană” va dura numai un an, și că probabil după această dată Samsung va dispărea de pe clădire.
Numele Bibliotecii și al ministerului nu apar pe clădire
E interesant că  niciuna dintre instituțiile publice adăpostite deja de clădire nu și-a montat titulatura pe ea. Pe o ușă din sticlă de la una din intrări era, zilele trecute, lipită o foaie A4 pe care scria cu pixul „spre Minister”. Nu scrie nicăieri pe clădire nici Biblioteca Națională, nici Ministerul Culturii, deși ministerul funcționează deja pe trei etaje ale corpului potcoavă din spate. E drept că pe firma Samsung scrie, mic, dedesubt, că e în parteneriat cu ministerul, dar asta te duce cu gândul că întreaga clădire a fost construită de Samsung, în colaborare, în mică măsură, cu Ministerul Culturii. Iar pe ecranele care încadrează firma Samsung se derulează informații care anunță apropiata deschidere a bibliotecii.
Vizual, totul arată ca și când Samsung ne-a binecuvântat cu ditamai Biblioteca, iar Ministerul Culturii se înclină onorat în fața acestui gest generos.
Surse din cadrul ministerului mi-au spus că de ceva timp aproape fiecare birou din instituție a primit câte un televizor marca Samsung, pe care funcționarii urmăresc posturile de știri. De altfel mutarea ministerului în clădirea nouă de pe Bulevardul Unirii, din clădirea Muzeului Satului unde a fost în ultimii ani, a însemnat și o extindere a birourilor, pe trei etaje în loc de unul. La birouri mari e necesar, fără îndoială, și câte un televizor pe măsură.
Cum e la Viena

Pentru că se întâmplă să am prieteni în Viena, i-am pus aseară – când am primit răspunsul de la minister – cu ochii pe jar să caute reclama Samsung pe Catedrala Sfântul Ștefan, pe Operă sau pe Palatul Schonbrunn.  Ce credeți? Nu există. Vorba prietenei mele care a verificat azi pe teren situația: „ar fi de prost gust!”. Singurele urme de Samsung în Catedrala Sfântul Ștefan sunt două ecrane de 1 pe 1,5 m și de 2 pe 2 m, amplasate pe un culoare lateral al catedralei, și pe care rulează informații despre serviciile religioase și despre programul catedralei. Atât!

La Operă situația e la fel, afară nu există nici măcar un mash cu Samsung, dar în interior, tot pe un culoar lateral, sunt amplasate 6 ecrane Samsung, pe care rulează programul Operei. Se consideră, probabil, că firma care a donat ecranele beneficiază de suficientă reclamă prin afișarea numelui pe propriile produse. Singurele reclame amplasate într-adevăr sub formă de mash-uri pe clădirile amintite se referă la evenimente culturale.

Aici am găsit informații și despre programul similar prin care Samsung a donat ecrane Muzeului din Madrid. În rest n-am reușit să găsesc alte detalii despre această măreață campanie de CRS a Samsung în Europa, cu care probabil că i-a luat ochii Ministerului Culturii din România. În fond este o campanie de marketing ce presupune plasare de produse acolo unde se știe că oamenii ar putea să caște gura și ochii mai mult când vizitează un muzeu sau așteaptă să înceapă programul la operă.
De ce n-am făcut Biblioteca numai din donații?

Oricât m-am străduit să caut în memorie ce altă clădire publică din București sau din lume poartă pe ea numele unei firme private nu am reușit să găsesc. E greu de înțeles, totuși, care a fost resortul persoanei din minister care a fost de acord cu această cumetrie. Poate că Samsung o fi cerut – deși mi-e greu să cred, mai ales dacă în alte Capitale nu i s-a permis așa ceva – dar simțul ridicolului unde să fi fost?

Este incredibil servilismul de care dă dovadă o instituție a satului român, în fața unor firme. Dacă e chiar totul de vânzare p-aci, nu picep de ce nu s-a ales din start varianta sponsorizării și să nu mai fi făcut statul creditul pentru Bibliotecă. Vindea statul român (sau închiria cu anul), la metru, fațada viitoarei Biblioteci Naționale, și din banii și donațiile adunate ne descurcam într-un final și cârpeam de un sediu și pentru minister. Așa, din furculițe și pahare, cum se zice printre cârciumari.

Iar apropos de cârciumari, știți că noul sediu al Bibliotecii va găzdui și cârciumi, că doar așa se cade la un mall cultural – oricum spațiile din interior sunt uriașe. Numele restaurantelor nu se cunosc încă, deși conform acelorași surse din minister se duc tratative de acum. Poate că vom putea vedea, după inaugurare, pe sediul Bibliotecii Naționale și al Ministerului Culturii și Patrimoniului vreo firmă cu „Mititei a la Cocoșatul”. Ce, ar fi rău? Măcar ăia sunt un simbol național aproape cultural.

Așadar, în săptămâna 23-27 aprilie, când Biblioteca Națională își va deschide porțile oficial, vom putea să numărăm cu ochii noștri donațiile Samsung. Mesele vor apărea mai târziu.

*PS – În piața media outdoor din București sumele vehiculate pentru amplasarea de reclame în zone considerate cu expunere mare pot ajunge și la 10.000 de euro pe lună. Nimeni nu poate spune, însă, cât ar costa amplasarea unei reclame pe o clădire de stat, tocmai pentru că până acum nu a existat vreuna.

** Poza cu Samsung pe magazinul Obor am luat-o de pe Facebook, restul sunt producție proprie. Dacă autorul pozei de la Obor își recunoaște opera rog să-mi dea un semn, ca să-l semnez. S-a rezolvat. Autorul este David Leventi

Bei, ce ma 'nervati cu nervii, nimic nu pricepeti! Daca-i intrebati pe cei de la Samsung cate plasme au donat si apoi le numarati pe cele din "monoment", va fi o diferenta care arata cat de ieftini sunt lefegii romani, fi-le-ar pixul si stampila de ras!  

Tocmai, ca pricepem mult prea multe si mult prea bine...si ne 'nervam mult prea tare...Saraca tzarisoara bogata cu oameni mult prea saraci...si lefegii mult prea coruptzi...mama lor de hotzi...    

truscamihai wrote:
ministerul ocupa etajele 1,2,3,4,5 din aula ,

Ministerul Culturii nu avea sediul în Muzeul Satului? Şi călădirea aia era destul de nouă (şi distrusese o parte din muzeu).

Biblioteca mea Nationala - TVR Cultural

Eu sunt curios cum o cladire construita in ultimii ani, care nu a fost inca inaugurata pentru public si care nu are o valoare arhitecturala deosebita poate fi "monument istoric", dupa cum era mentionat in unul din articolele citate.

Orgonon wrote:
Eu sunt curios cum o cladire construita in ultimii ani, care nu a fost inca inaugurata pentru public si care nu are o valoare arhitecturala deosebita poate fi "monument istoric", dupa cum era mentionat in unul din articolele citate.

Aia cu 'monoment istoric' era un 'porumbel' scapat pe gura de 'maistrul' Nicusor Dan...n-are decat sa alerge singur, sa-l prinda si sa-l 'ingurgiteze' pe aceeasi cale pe care i-a scapat...
Valoare arhitecturala cladirea are...indiferent de 'gusturile' si opiniile individuale personale...pentru ca este un edificiu public arhitectural 'monumental'...modern...de 'impact'...si in 'buricul targului'...iar mai nou se va numi 'Templul Samsung', inchinat Mariei Sale BANUL...
P.S.
Avand in vedere cine e mai-marele 'inculturii', 'templul' s-ar putea sa fie inchinat Prea-Sfintitului 'Forintz'...    

De la 1 februarie a inceput ministerul sa se mute acolo la sf lunii ocupasera tot etajul .

subway guru wrote:
Clădirea este, totuşi, un monument istoric. Unde, în Europa, se mai pun reclame pe monumente istorice? Problema de fond este că la noi nu există reglementări înpotriva acestor practici“, a argumentat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Nici nu a fost data in folosinta si este deja monument istoric ?!
Blocul meu din '79 inseamna ca tre sa intre in patrimoniul UNESCO

http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti ... 30235.html

Plouă şi în Biblioteca Naţională. Mall-ul cultural "a luat apă" de la prima ploaie!

Prima ploaie mai serioasă din această primăvară a făcut ca plafonul Bibliotecii Naţionale Române să cedeze şi astfel apa să pătrundă în clădirea abia inaugurată

Ploaia de marţi seara a făcut prăpăd nu numai în oraş ci şi în proaspăt inaugurata Bibliotecă Naţională de pe Splaiul Unirii. Angajaţii au constatat cu stupoare că, la mai puţin de o oră de când a început ploaia, plafonul clădirii cedează şi face loc unui şuvoi de apă.

Cea mai importantă investiţie culturală din ultimii 20 de ani, Biblioteca Naţională a României reprezintă o investiție de 106 milioane de euro. Inginerul Costel Grigorescu. numea clădirea bibliotecii ,,un diamant al Bucureștiului”dar după cum se vede, lucrurile ar putea sta mai bine de atât.

Rushinica, rushinica...
Kix la prima ploicica...