Ursula von der Leyen anunță că băncile ruse vor fi excluse din SWIFT

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat vineri seară că „un număr de bănci ruse vor fi excluse din SWIFT” și că o parte din activele Băncii Centrale Ruse vor fi înghețate.

Poate va fi corectata informatia cu privire la data!
Update

În primul rând, un anumit număr de bănci ruse vor fi excluse din SWIFT. Astfel de vom asigura că aceste bănci sunt deconectate de sistemul financiar internațional și le vom afecta capacitatea de a opera la nivel global”, a spus von der Leyen.
În al doilea rând, președinta Comisiei a anunțat că UE va îngheța activele băncii centrale a Rusiei. Acest lucru îi va îngheța tranzacțiile și va face imposibil ca Banca Centrală să își lichideze activele.
În cele din urmă, UE va interzice oligarhilor ruși să își folosească activele pe piețele europene, a precizat șefa Comisiei.

UE și SUA anunță că mai multe bănci rusești vor fi tăiate de la SWIFT

Mai multe bănci rusești vor fi excluse din sistemul de plăți SWIFT. Decizia a fost luată de liderii UE și SUA.
Acest lucru va împiedica băncile să facă operațiuni în străinătate și vor bloca exporturile și importurile rusești, a spus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Elon Musk

Răspuns către @FedorovMykhailo
Starlink service is now active in Ukraine. More terminals en route.

Utilizator anonim 2 wrote here:
Din partea mea, sa se macelareasca intre ei cit vor.

Ce ineptie... nu stiu daca ai observat, dar lupta se duce doar pe teritoriul unei singure tari... a celei agresate. Si mor civili, sunt atacate locuinte civile.

Indiferent de asta, pentru toti romanii ultranationalisti care habar n-au ordinea (!!) culorilor pe tricolor, dar care si-au adus brusc aminte de teritoriile Romaniei Mari din Ukraina si de povestea cu limba romana: voi nu realizati ca Ukraina e un VECIN ok. Dar ce fel de vecin va fi Rusia (Rusia ca stat sau Rusia de facto prin state satelit marioneta)? Am uitat de la mana pana la gura cine ne-a luat respectivele teritorii?

Vreti sa fiti suparati pe cineva pentru treaba cu limba romana? Fiti suparati pe ministrii de externe din ultimele decenii pe care tot noi i-am votat.

Sa vedem cum va fi daca vom avea granita cu Rusia si vor incepe sa sustina financiar pe ascuns agitatori si separatisti in Transilvania, asa cum au facut in estul Ukrainei.

Daca maine e atacata Bulgaria ne amintim brusc si de Cadrilater?

Cinci trenuri CFR Călători aduc la București aprox. 100 de refugiați din Ucraina

Aproximativ 100 de refugiați din Ucraina ajung duminică, la București cu cinci trenuri CFR Călători, garniturile operatorului național venind în Capitală dinspre Suceava și Iași. Primele două din cele cinci trenuri au sosit deja de la Iași și Suceava. În Sala de Așteptare din Gara de Nord s-a amenajat un punct special pentru apă și mâncare, vor fi și voluntari care vorbesc limba ucraineană, iar din Gara de Nord sunt preluați de reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, a transmis Ministerul Transporturilor : ,,Aproximativ 100 de refugiați din Ucraina ajung astăzi în Gara de Nord din București. Compania Națională de Căi Ferate CFR SA informează că, în cadrul Gării de Nord București, s-a organizat primirea, preluarea și asigurarea asistenței necesare pentru aproximativ 100 de refugiați, care sosesc astăzi în București, cu trenurile operatorului național CFR CĂLĂTORI. În cursul zilei sunt programate să sosească în Gara de Nord 5 trenuri de călători – IR 1750, IR 1660, IR 1752, IR 1754, IR 1662 – care vin din direcția Iași și Suceava.

Menționăm faptul că pe toată perioada staționării în Gara de Nord, persoanele refugiate din Ucraina vor primi inclusiv asistență din partea reprezentanților Primăriei București și a reprezentanților ONG-urilor, prin intermediul punctului de informare, amenajat în fața Biroului de Informații, de pe peronul central, iar prin difuzoare vor fi transmise informații în limba engleză, în legătură cu existența spațiului amenajat în Sala de Așteptare, pentru persoanele refugiate, și a punctului de informare, unde există voluntari care vorbesc limba ucraineană și pot oferi informații suplimentare.” a anunțat Ministerul Transporturilor.

Totodată CFR SA informează că personalul feroviar din stațiile feroviare Socola și Iași, de pe Regionala CF Iași, și din Gara București Nord, asigură condițiile necesare preluării persoanelor refugiate din Ucraina, care sosesc, în aceste zile, în România. Precizăm faptul că, din punct de vedere al transportului feroviar, legătura cu Chișinău este asigurată de perechea de trenuri IR 401/402, care circulă în relația directă Chișinău – Iași – București Nord, și retur, iar pe relația Chișinău – Socola, și retur, circulă perechea de trenuri IR 1051/1052.

De ce a renunțat Ucraina la arsenalul său nuclear, al treilea ca mărime din lume după căderea URSS? Între visurile legate de o democrație liberală și îngrijorările privind Rusia

Președintele sovietic Mihail Gorbaciov își anunța demisia pe 25 decembrie 1991 și înmâna servieta nucleară președintelui Federației Ruse, Boris Elțîn. Acest ultim act a consfințit dispariția Uniunii Sovietice. Însă în urma sa rămânea uriașul arsenal nuclear sovietic, o mare parte a acestuia aflându-se în Ucraina. Problema pentru liderii militari de la Moscova era că arsenalul nuclear al URSS se afla nu în una, ci în patru țări acum suverane: Belarus, Kazahstan, Ucraina și Rusia.
Această situație fără precedent a alimentat temeri conform cărora urmează să înceapă cel mai mare val de proliferare nucleară din istorie, îngrijorări care din fericire nu s-au materializat.
Statele Unite și aliații săi și-au exprimat însă așteptarea ca un singur stat cu capabilități nucleare să rămână în urma prăbușirii Uniunii Sovietice și toată lumea a înțeles că acel stat va fi Rusia.
În timp ce oficialii din Belarus și, după o scurtă ezitare, cei din Kazahstan s-au conformat acestei dorințe, în Ucraina dezarmarea nucleară a urmat un traseu mai complicat și dificil.
Intenția inițială a Ucrainei de a deveni un stat fără arme nucleare, consemnată în Declarația Suveranității din 1990, a lăsat loc unei poziții mai nuanțate la scurt timp după ce țara și-a obținut independența în anul următor.
Ucraina afirma că, în calitate de stat succesor al Uniunii Sovietice, este proprietarul de drept al arsenalului nuclear de pe teritoriul său, al treilea cel mai mare din lume la momentul respectiv: 176 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), 1.240 de focoase nucleare și 44 de bombardiere strategice înarmate cu sute de rachete nucleare de croazieră.

Arsenalul nuclear al Ucrainei
Au urmat dezbateri interne aprinse și negocieri internaționale intense. La jumătatea lui 1993 un acord ca Ucraina să renunțe la armele sale nucleare părea departe de a fi sigur.
Însă în 1994 Kievul se alătura Tratatului de Neproliferare Nucleară ca stat non-nuclear, fiind de acord să transfere toate focoasele sale nucleare Rusiei și să dezmembreze, cu asistență tehnică din partea Statelor Unite, toate ICBM-urile, silozurile, bombardierele și rachetele nucleare de croazieră de pe teritoriul său.
Tânăra țară primea în schimb despăgubiri pentru materialele de fisiune din focoase și garanții de securitate din partea statelor nucleare recunoscute.
În mod contraintuitiv, nu moștenirea arsenalului a oferit Ucrainei cea mai mare oportunitate de a deveni un stat nuclear întrucât, în momentul disoluției Uniunii Sovietice, toate armele strategice erau controlate printr-un sistem centralizat ale cărui chei au rămas la Moscova.
Cel mai important atu pe care l-a avut Kievul a fost „know how”-ul său științific și capacitatea industrială militară care a contribuit la construirea arsenalului URSS.
Această capacitate tehnică ar fi permis ca Ucraina să își asume controlul direct asupra armelor aflate pe teritoriul său și să producă pe cont propriu materialele necesare armelor nucleare, dacă ar fi dorit să facă asta.

Ucraina avea capacitatea de a produce arme nucleare după căderea Uniunii Sovietice
Orașul Dnipropetrovsk, în prezent Dnipro, era locul în care se afla biroul de proiectare Iujnoie și fabrica de rachete Iujmaș, cel mai mare producător de ICBM-uri pentru arsenalul sovietic.
Fabrica Iujmaș a produs 46 din cele 176 de rachete aflate pe teritoriul Ucrainei, cele din seria SS-24s, și avea capacitatea de a le întreține și moderniza.
Orașul Harkiv, un nod important al industriei militare sovietice, găzduia biroul Khartron care a proiectat sistemele de țintă și ghidare pentru ICBN-urile SS-19, 130 din acestea aflându-se în Ucraina.
Expertul american în securitate nucleară Bruce Blair estima în 1995 că, în pofida obstacolelor tehnologice, „costurile inițiale [pentru Ucraina] ale încropirii unei forțe de descurajare din activele moștenite sau confiscate ar fi relativ mici”.
Deși Ucrainei îi lipseau instalații de îmbogățire a uraniului și reprocesare a plutoniului sau fabrici de focoase, ea mina minereul de uraniu necesar pentru rachete și opera două reactoare nucleare de cercetare, alături de alte 15 reactoare folosite de centralele nucleare de pe teritoriul său.
Printre acestea se număra și un reactor de tip RBMK aflat la Cernobîl (și operațional până în 2000), acesta producând uraniu combustibil iradiat, bogat în plutoniu necesar armelor nucleare.
Ucraina a avut expertiza chimică și metalurgică necesară dezvoltării unui arsenal nuclear, componente electronice de precizie, două institute prestigioase de fizică la Kiev și Harkov și o fabrică de apă grea pe Nipru, la Dniprodzerjînsk, în prezent Kameanske.
Ucrainenii ar fi putut avea de asemenea acces la modele sovietice de ultimă generație pentru focoasele nucleare, acesta fiind împărtășite cercetătorilor de la Iujmaș înainte de prăbușirea URSS.
Un studiu de fezabilitate realizat de cercetătorii ucraineni în 1993 a concluzionat că Ucraina are capacitatea tehnică de a realiza centrifuge de producție și să îmbogățească uraniu în decurs de 5-7 ani.
Pe scurt, în afară de armele propriu-zise, Ucraina a moștenit cunoștințele științifice, tehnologice și capacitatea industrială care ar fi plasat-o într-o poziție de invidiat pentru orice țară care își dorește un arsenal nuclear.

Ucrainenii visau ca țara lor să devină o democrație liberală
Ucraina nu are arme nucleare în prezent nu fiindcă i-a lipsit expertiza științifică sau tehnică, ci fiindcă n-a avut motivația politică pentru a deveni un stat nuclear. Povestea Ucrainei sugerează de asemenea că motivele pentru un program nuclear sunt modelate și de modul în care o țară se raportează în legătură cu ordinea mondială condusă de Occident.
După prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a găsit într-o situație de securitate periculoasă în contextul în care relațiile sale cu Rusia s-au răcit rapid.
Politicienii de la Kiev aspirau ca țara lor să fie recunoscută drept un stat succesor al URSS, pe picior de egalitate cu Rusia, și s-au gândit că această egalitate ar trebui să fie obținută și în domeniul nuclear.
Prin urmare, ei au militat cu succes ca Ucraina să fie inclusă ca parte distinctă în Tratatul pentru Reducerea Armelor Nucleare Strategice (START), semnat de Statele Unite și Uniunea Sovietică cu doar câteva săptămâni înainte de prăbușirea acesteia.
Nu ar trebui uitat nici că Ucraina a avut parte de un lobby intern puternic din partea industriei militare care, după dispariția comenzilor venite de la Moscova, susținea păstrarea rachetelor ICBM produse în Ucraina și dezvoltarea unor sisteme de înlocuire pentru când acestea urmau să ajungă la finalul ciclului lor de viață la începutul anilor 2000.
Însă această combinație de factori, de la mediul de securitate primejdios, la interesele interne, nu au dus totuși la crearea unui arsenal de descurajare ucrainean fiindcă motivații politice la fel de puternice se opuneau acestuia.
Dacă Ucraina ar fi dezvoltat un program nuclear propriu, ea ar fi fost cu siguranță izolată pe scena internațională și supusă unor sancțiuni care ar fi împiedicat integrarea țării în economia internațională și ar fi afectat achizițiile de combustibil nuclear necesar centralelor sale civile.
Mai mult, Ucraina, o tânără națiune suverană ce tocmai scăpase din gulagul comunist, aspira să devină o democrație liberală și un cetățean reputabil al lumii. Ea nu a renunțat la armele sale nucleare doar datorită unor lucruri pe care dorea să le evite ci și fiindcă voia să devină un anumit tip de stat.

Ingrijorările legate de un conflict cu Rusia
Paradigma din Occident asupra armelor nucleare, dominată de teoriile privind rolul lor de descurajare, a avut dificultăți în a explica de ce unele țări ar trebui să renunțe la opțiunea nucleară.
În vara lui 1993 publicația The Economist argumenta într-un articol numit „Ucraina: un stat nuclear”, un argument făcut și în revista Foreign Affairs de reputatul specialist în relații internaționale John Mearsheimer, că Ucraina va - și ar trebui - să își păstreze arsenalul nuclear, un război cu Rusia fiind inevitabil în caz contrar.
După cum s-a dovedit, John Mearsheimer avea dreptate în privința războiului cu Rusia. Însă se pare că occidentalii se gândeau mai mult la arsenalul nuclear al Ucrainei ca factor de descurajare decât o făceau ucrainenii.
Aproape nimeni din Ucraina nu vorbea vreodată despre armele nucleare în termeni de descurajare, cea mai populară doctrină militară privind armele nucleare în Occident.
Dezbaterile aprinse ce au avut loc în Ucraina în vara lui 1993 erau despre valoarea politică, nu militară, a armelor nucleare.
Pentru președintele ucrainean Leonid Kravciuk și diplomații ucraineni, deținerea unor arme nucleare însemna simplu dreptul la compensații corecte, atât în ceea ce privește plătirea materialelor de fisiune din focoase, cât și legat de garanțiile de securitate ce pot fi obținute din partea Statelor Unite și Rusiei.
O facțiune din parlamentul ucrainean a încercat să militeze pentru o abordare mai îndrăzneață și amânarea denuclearizării. Însă chiar și membrii acesteia vedeau moștenirea nucleară a țării nu în termeni militari, ci mai degrabă ca un atu politic: prezența armelor nucleare în Ucraina garanta că Occidentul va continua să acorde atenție țării și să împiedice un potențial conflict cu Rusia.
Singurul susținător vocal din Ucraina al păstrării unui arsenal nuclear cu rol de descurajare era general-maiorul Volodimir Tolubko, un parlamentar și fost comandant al diviziei de rachete strategice.
Acesta a declarat public că renunțarea unilaterală la armele nucleare de către Ucraina este un gest „romantic și prematur” și că țara ar trebui să își păstreze rachetele SS-24S despre care spunea că ar fi suficiente „pentru a descuraja orice agresor”.
Însă chiar și Tolubko a fost în general mai puțin specific în privința rolului de descurajare al arsenalului nuclear și a vorbit ocazional despre operarea în comun cu Moscova a armelor nucleare de pe teritoriul Ucrainei, o poziție care nu a găsit susținere în rândul liderilor de la Kiev.

Liderii ucraineni nu s-au gândit la rolul descurajării nucleare
De ce a fost descurajarea nucleară o idee atât de marginală în Ucraina?
Un prim motiv ar fi că liderii politici ai țării aveau puțină experiență în ceea ce privește subtilitățile complexe ale strategiilor nucleare iar gânditorii sovietici din domeniul militar care i-ar fi putut educa au rămas la Moscova.
În ceea ce privește liderii din forțele armate ucrainene, ei erau mai preocupați de provocările multiple ale construirii unei armate convenționale din numărul mare de soldați sovietici neplătiți care au rămas în Ucraina.
Puternicul lobby ucrainean din domeniul rachetelor era la rândul său interesat doar de comenzi și contracte, nu de descurajarea nucleară. Când a văzut că șansele de a păstra cele 46 de rachete ICBM SS-24 în Ucraina au scăzut dramatic, oamenii de afaceri ucraineni și-au schimbat rapid prioritățile, devenind mai interesați de intrarea pe piețele civile internaționale.
Nu în ultimul rând, fostul președinte Kravciuk a fost la rândul său văzut ca o persoană care are o antipatie față de toate lucrurile ce țin de domeniul nuclear.
Rarele sale comentarii asupra utilității militare a armelor nucleare trădează faptul că el nu și le putea imagina decât într-un scenariu de război și că, în calitate de șef suprem al forțelor armate, el va fi persoana responsabilă de ordinul de lansare, un gând pe care îi respingea imediat.
Kravciuk, un propagandist care a urcat treptat în ierarhia Partidului Comunist, se îndoia de propria credibilitate în emiterea unui astfel de ordin. Unii analiști consideră că atitudinea sa era născută din sinceritate, mai degrabă decât naivitate.
Ucraina a încheiat în cele din urmă acordul privind renunțarea la armele nucleare într-o perioadă scurtă de timp și cu un cost scăzut pentru Occident. Kievul a obținut din înțelegere recunoașterea legimității pe care o dorea după destrămarea URSS și a îngrijorărilor sale de securitate.
În pofida tuturor ingredientelor favorabile proliferării nucleare, Ucraina a ales să renunțe la arsenalul său și povestea sa a fost prezentată timp de decenii drept un mare succes.
Însă astăzi ucrainenii nu mai sunt atât de siguri că au luat decizia corectă. Un sondaj de opinie făcut după anexarea Crimeii și declanșarea războiului separatist din estul țării, cu susținerea Moscovei, arăta că aproape jumătate din ucraineni și-ar dori ca Ucraina să devină o putere nucleară.
Date fiind noile tensiuni provocate de Rusia la granițele Ucrainei și îngrijorările legate de o invazie pe scară largă, numărul lor a crescut cu siguranță.

Antonov 225, cel mai mare avion din lume, ar fi fost distrus în urma unor bombardamente de lângă Kiev

Antonov 225, cel mai mare avion din lume, ar fi fost distrus duminică în urma unor bombardamente care au avut loc pe Aeroportul Antonov, de lângă Kiev, în localitatea Hostumel.

Unicul AN-225 Mriya construit a fost distrus în conflictul militar din Ucraina

Unicul Antonov AN-225 Mriya construit, și cel mai mare avion din lume, a fost distrus în conflictul militar din Ucraina. În decursul zilei de duminică a circulat în mediul online o imagine neclară dar în care putea fi distinsă coada în flăcări a uriașului avion.
Ulterior, în a doua parte a zilei presa independentă din Ucraina a confirmat vestea, AN-ul 225 Mriya înmatriculat UR-82060 a fost distrus.
(...) în 5 februarie, avionul a zburat din Billund spre aeroportul Gostomel din apropiere de Kiev.

Ucraina a renuntat de buna voie la tot armamentul nuclear in schimbul angajamentului scris al Rusiei ca-i respecta solemn independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala si nu a solicitat compensatii materiale pentru aceasta cedare benevola, tratat ce a fost garantat si de SUA pe deasupra!!!
Vedem acum ce valoare au acele tratate internationale…

O să vedeţi ce nonvaloare o să aibă celebrul punct 5 din tratatul NATO dacă Războiul va fi pe bune...( WW3 ). Ia să vedeţi cum Europa Occidentală se va dezice în 3 ore de Europa de Est...
Un banc care mi-a venit pe e mail, probabil că este şi pe net, n-am stat să-l caut.

Eu am alta parere…
Zelenski s-a dovedit si de data asta mai siret si mai inteligent ca Putin.
A trimis o delegatie de pitifelnici la negocieri pentru ca Lukasenco i-a promis ca pe intreaga periada a negocierilor dinspre Belarus nu va pleca nicio racheta, niciun avion, niciun elicopter spre Kiev.
Asta va scadea presiunea militara dinspre nord si le va da timp sa primeasca armamentul occidental antitanc si antiaerian aflat pe drum, ucrainienii vor trage de timp cat mai mult posibil si nu vor semna nimic.
In ce priveste butonul nuclear as vrea sa va reamintesc ce s-a intamplat in ultimele zile ale administratiei Trump cand generalii americani au luat legatura cu generalii chinezi si i-au asigurat ca butonul rosu al presedintelui american a fost dezactivat?
Credeti ca generalii rusi gandesc altfel? Nu lasi soarta lumii la cheremul unui descreierat!
Important e ca ucrainienii sa mai reziste eroic inca doua-trei zile dupa care Putin e dead meat

Andrei....
Daca razboiul e pe bune si nu se aplica art 5... NATO se desființează.
De curiozitate...ai vazit pe flghtradar ce zboara prin spatiul aerian al nostru?
Nu este zi in care sa nu avem 2-3 benzinării zburatoare simultan in aer...24/7....
Nu zi c ca daca am fi atacati nu am avea de suferit groaznic....dar nu vom sta fara ajutor, ca Ucraina..
Uiti ca au fost tot felul de coaliții internationale prin afganistan si irak...
Si nu era teritoriu NATO..
Ca daca e sa cada Romania (Estonia/Lituania...)...cade si Europa

Da, am văzut flghtradar. Dar acum pe bune, dacă ar vrea,  crezi  că respectivele aparate s-ar mai vedea pe flghtradar ?

Daca razboiul e pe bune si nu se aplica art 5... NATO se desființează.

Foarte bună observaţia...

Ca daca e sa cada Romania (Estonia/Lituania...)...cade si Europa

Eu spun că Europa de Est...
Acum pe bune, dacă aş fi austriac / olandez / belgian - etc mult mi-ar păsa că se refac zonele de influenţă.
Fiecare o să-şi salveze pielea pe cont propriu !

Nimeni nu vrea sa aiba granita cu Rossia....
V-am mai spus bancul ala..

Întrebare la Radio Erevan: „Cu cine se învecinează Marea Uniune Sovietică?”. Răspuns: „Cu cine vrea ea!”.

Imi amintesc o discutie sincera cu prietenii mei chinezi tunelisti care ma intrebau ce parere am despre rusi si prietenia cu rusii. Evident le-am spus sa aiba in vedere ca rusii daca vin uita sa mai plece acasa. Au ras amuzati spunandu-mi ca stiu prea bine din proprie experienta de cand au venit armatele rosii eliberatoare in Manciuria la spartul targului dupa Hirosima cand japonezii deja se predasera si sunt tot acolo si in ziua de azi!
Asa ca sa nu va mirati ca India si China, dusmani de neimpacat, canta la unison aceeasi melodie prudent neincrezatoare cand vine vorba de Ucraina si butonul nuclear rusesc.
__________________________________
Sunt curios cum se vor desfasura lucrurile la Odesa. Desi nu are metrou ca la Kiev si Harcov, are sute de kilometri de galerii subterane pe sub tot orasul.
Contacte ciudate la nivel inalt romano-olandeze.
Sa fie vorba de livrarile de armament german de provenienta olandeza prin tranzit pe la noi catre Odesa???…ca spre Cernauti nu cred!

Mi-a atras atentia chestia cu olandezii stiind ca astia nu misca un deget daca nu le iese paraua dar m-am lamurit, UE ramburseaza integral orice ajutor militar pentru Ucraina asa ca si ai nostri ar trebui sa-i puna la treaba pe amaratii aia de la Romarm care plang de foame. Deja Germania, Suedia, Belgia au mirosit banutzul…
Nu spun ca e de bine sau de rau, doar constat.
Pana acum ucrainienii n-au avut sprijin de armament decat de la americani, de la englezi si de la turci..
Cei mai orientati au fost cehii care au donat/scapat de tot echipamentul de artilerie la standard rusesc evident expirat plus munitia aferenta pentru ca UE ramburseaza si retroactiv tot ce s-a dat de la intai ianuarie incoace!
Schema e pe principiul primul venit primul servit pana se consuma bugetul alocat si uite asa isi inoieste UE arsenalul, armament mai vechi pentru bani de armament mai nou!
Avand in vedere ca maretul nostru buget de aparare de 2% se duce de fapt pe pensii si salarii ar fi o ocazie sa mai si ne inzestram cu ceva antitanc si antiaerian mai putin demodat pe gratis!