In acest nou subiect doresc sa explorez in esenta lumea telefericelor moderne, deoarece am vazut ca transportul pe cablu este relativ neatins pe acest forum in istoria recenta. Sunt sigur ca exista pasionati care sa isi exprime cunostintele alaturi de mine pe acest forum.


Subiectul acestui subforum il constituie:
1)Instalatii debraiabile de telegondola
2)Instalatii debraiabile de telescaun
3)Sisteme hibride de transport pe cablu( gondole de tip 2S/3S)
4)Telecabine
5)Altele(funiculare, lifturi inclinate, cable linere,...)


In prezent exista doua mari concernuri fabricante de instalatii de transport pe cablu aceste fiind grupul austric Dopplemayr-Garaventa si cel italian Leitner Ropeways.

Ambele companii ofera solutii complete si variate de teleferice, precum si alte subservicii in ofertele lor:
1)Sistem de tractiune fara cutie de viteze
2)sistem de control integrat si modular
3)Design modular propriu de statii, cabine de gondola si telescaune

Ca studiu de caz in Romania exista un trend de alegere a brandului Leitner, probabil ca urmare a pretului mai mic necesitat in cadrul investitiei initiale. Astfel in Romania avem din gama de instalatii moderne si performante( debraiabile) mai multe referinte de la firma italineasca, decat de la Dopplemayr.  Cand vine vorba de instalarea de teleferice debraiabile adesea aceste reprezinta solutii mai ieftine si mai putin performante decat ar fi necesar. De exemplu la Sinaia atat tronsonul de telegondola (1400-2000), cat si tronsonul de telescaun Valea Soarelui sunt instalatii pentru care s.a ales o varianta cat mai ieftina. Pt. inceput tronsonul de gondola mentionat anterior, desi ar fi trebuit sa reprezinte continuarea celui de la cotele 1000-1400 are o capacitate mai mica de transport pe ora fata de cel din urma, astfel se formeaza cozi, deoarece, cum majoritatea schiorilor au ca destinatie Valea Soarelui si Dorului acest tronson 2 este precum o teava de diametru mai mic pusa in continuarea unei tevi cu diametru mai mare, la care se mai adauga eventual si un debit suplimentar reprezentat de schiorii ce folosesc partiile deservite in mod direct de telegondola. Astfel, consider ca solutia aleasa, chit ca e una de cabine cu capacitatea de 8 ar fi putut sa fie una mai performanta, in care sa se fi impins numarul de cabine posibil aflate simultan pe cablu spre maxim, si nu spre minim, astfel incat capacitatea sa fie una rezonabila. In cazul telescaunului acesta este din nou neincapator, deoarece prezinta o capacitate de doar 1800 de locuri, care prin cozile formate s.a demonstrat a fi insuficienta. Consider ca in acest caz solutia de instalatie este in mod total gresita. O instakatie de telescaun are potentialul sa care in teorie pana la 4000 de oameni pe ora, in timp ce tescaunul respectiv cara doar 1400. Din nou aici se observa o distanta prea mare pe cablu intre scaune, orecum si intre gondole, cumulata cu un numar orea mic de locuri pe fiecare bancheta, ar fi mers macar 6 locuri. Ce este trist este ca telescaunul fix nou construit in Valea Oltuluo a impins catre limita superioara a potentialului sau de instalatie calacitatea de transport, la 2000 de oameni pe ora. Ce e drept acesta din urma are un traseu mai scurt decat cel din valea Soarelui. La noi este recurent fenomenul de subdimensionare al instalstiilor in raport cu nevoia reala de capacitate, care probabil ca nu rezulta cj adevarat din studiile de fezabilitate.

In acest forum imi propun sa exploram toate potentialele technice, referintele si technologiile existente pe piata de teleferice, si chiar cum ar putea fi apljcate in tara noastra pentru a oferii un turism mai calitativ.

O instalatie se proiecteaza din capul locului pentru o anumita capacitae pe ora, de aici rezulta capacitatea fiecarui scaun/gondola si a distantei de braiere pe cablu, nu cred ca este economic fezabil sa modifici o instalatie existenta ca sa-i pui scaune mai mari si/sau mai apropiate, cel mai usor mai construiesti inca o instalatie langa ea sau cu alt punct de plecare si acelasi punct de sosire.

Si la Predeal a fost dezastru, au inlocuit 2 teleschiuri comuniste nedebraiabile cu capacitate de 2 persoane / fisela cu un teleschiu ce-i drept nou, modern, debraiabil, dar capacitate de doar 1 persoana pe fisela, cum am mai spus rezultatul a fost dezastruos, practic capacitatea obtinuta este de 4 ori mai mica de s-a ajuns la aglomeratie sa astepti peste 30min pentru o urcare cu teleschiul si sta jandarmeria sa pazeasca coada ca altfel se iau oamenii la bataie(bine, se zvonea ca primarul din Predeal vrea sa mareasca domeniul schiabil cu instalatii in zona Manastirii Predeal, dar cum primarul a stat mai mult pe la racoare decat pe la primarie, si cum celelalte proiecte de investitii din statiune au fost esecuri rasunatoare(a durat 10 ani sa construiasca 2 parcari iar Spa-ul sta neterminat de 15 ani), nu s-a mai facut nimic).

Dupa ce cativa ani au stat schiurile nefolosite pe balcon, tocmai ce am fost la schi in domeniul schiabil Winterberg, Germania, pe langa teleschiuri si peroane rulante, exista 14 telescaune asa:
- telescaunele 5 si 22, debraiabil, viteza 3m/s, 8 persoane / scaun, optimizate pentru schiori cu banda rulanta
- telescaunul 14, debraiabil, viteza 3m/s, 6 persoane / scaun, pentru shiori, biciclete MTB si turisti perpedes
- telescaunele 3, 6, 8, 10, 11 si 25, debraiabil, viteza 3m/s, 6 persoane / scaun, optimizate pentru schiori cu banda rulanta
- telescaunele 7, 12 si 15, nedebraiabil, viteza 2m/s, 4 persoane pe scaun, optimizate pentru schiori cu banda rulanta
- telescaunul 1, nedebraiabil, viteza 1m/s, 4 persoane pe scaun, pentru schiori si sanii
- telescaunul 2, nedebraiabil, viteza 1m/s, 2 persoane pe scaun, pentru shiori si sarituri cu schiurile la trambulina
- 8 parcari incapatoare in diferite locuri cu acces direct la reteaua de telescaun

Dupa ce vezi asa ceva, eu o sa mai schiez pe la noi doar cand m-o plati cineva pentru asta.

Sunt perfect constient de caracteristicile technice care se impun, ca sunt de fapt urmare a studiului de fezabilitate, ma refeream ca pana si in situatia in care se incapataneaza pana in mormant sa faca un telescaun de 4 sau telego dola de 8 puteau din constructie sa le faca mai performante.

Astfel, subliniez si eu cat de incoerenta este modernizarea domeniilor schiabile si cat de indoielnica este calitatea studiilor de fezabiljtate ce stau la baza modernizarilor.

Precum am intentionat in crearea acestui forum mi s.ar parea interesanta idetificarea de solutii pentru modernizarea eficienta a statiunilor din Romania, fiind proaspat marcat pozitiv de experienta pe partiile Austrice, pe anul acesta. Consider ca Sinaia in momentul de fata este cel mai potent domeniu schiabil in perspectiva dezvoltarii.

Acum de cand au achizitionat Teleferic Prahova exista nevoia imperativa a inlocuirii instalatiei de telecabina construita de comunistj cu firma Cerreti Tanfani. Inlocuirea acestei instalatii este cu atat mai necesara cu cat este singura care pleaca direct din oras si este extrem de aproape de gara, comparativ cu telegondola roz. In mod clar in vederea inlocuirii telecabinei trebuie identificata o solutie de teleferic care sa rezolve urmatoarele probleme:
1)lipsa de calacitate de transport
2)vantul problematic din Sinaia
3)Necesitatea unei statii intermediare la cota 1400

1)capacitatea de transport ar trebui sa fie de minim 3700 persoane/ora in vederea unui transport eficient. La o lungime de 4.3 km aproximativ a eventualei instalatii, pentru obtinerea unei asemenea capacjtati in mod eficient se preteaza doar instalatii de tip gondola, fie acestea pe unul sau mai multe cabluri. Aceasta capacjtate desi radjcal mai mare decat in orice alta statiune romaneasca este necesara deoarece Sinaia are perspective de extindere cu inca 3 telescaune ce vor rezulta intr.o nevoie suplimentara in viitor. La nivel teoretic grupul Dopplemayr sustine ca o instalatie de tip 3S poate cara pana la 5500 de persoane pe ora, iar in cazul unei instalatii monocablu gondola s.a si demonstrat in practica ca se poate obtine capacitatea maxima de 4500 p/h la Solden Giggijochbahn.

2)Vantul in Sinaia este adesea o problema pentru operarea in conditii de siguranta a telefericelor, astfel ca o instalatie monocablu este limitata la 50-60km/h. De aceea consider ca ar fi oportuna instalarea pentru prima oara in Romania a unei instalatii de tip 3S. Gondolele tricablu rezista pana 80-90 km/h oteza a vantului, cele doua cabluro de sustinere paralele si greutatea mai mare a cabinelor limitand mult balansul cauzat de vant.

3)Instalatiile debraiabile de gondola atat cu 1 sau 3 cabluri permit incorporarea de statii intermediare. In cazul instalatiilor 3S desi mai rar intalnit exista aceasta posibilitate, drept referinta fiind instalatia formata din 2 tronsoane din Stubai.

Instalatiile de tip 3S au avantajul vitezei, capacitatii, bala sului diminuat, si al confortului
https://www.doppelmayr.com/en/systems/3s ... a-lifts/
La Sinaia s.ar putea obtine o capacitate maxima, daca instalatia aleasa are viteza maxima posibila de 8,5 m/s si cabine de 35 de locuri, precum si un interval f mic de succedare a cabinelor, o capacitate de 4600 persoane pe ora. Justific acest calcul in baza de referinte, precum 3S gondola HonThom din Vietnam cu o distanta de doar 200 de m intre cabine, si a formulei x=60min*60sec - timpul de parcurs al unei cabine(pentru obtinerea intervalului de timp dintr.o ora in care gondolele pleaca si ajung la destinatie), dupa care
Capacitate=x/timpul de succedare dintre doua cabine*capacitatea unei cabine(pentru aflarea numarului de cabine care pleaca si ajung la destinatje inmultit cu capacitatea acestora) acest calcul ofera o capacitate indicata mai sus extrem de mare. Daca s.ar exploata macar 4000 p/h din acest potential cozile s.ar reduce considerabil, un numar mic de cabine cu capacitate mare(>35) descurajand si fenomenul de subimbarcare prezent la noi la orele de varf, in care schiorii pentru o calatorie de 5 min isi pretuiesc prea tare spatiul personal si nu incarca gondolele la capacitate maxima.

Concomitent cu aceasta instalatie consider ca viitoarele telescaune projectate ar trebui sa fie debraiabile ci nu fixe cum se intentioneaza sj sa aiba capacitatj de peste 2300 p/h

Ca lucrurile se fac prost, cu improvizatii, carpeli, solutii de moment care sunt din start subdimensionate sau suficiente azi dar insuficiente peste 3 ani, stie toata lumea, si noi, si autoritatile, si UE.
Uite cati bani s-au bagat la Poiana Brasov si tot prost este, s-au facut doua telescaune noi, s-a transformat Drumul Rosu dintr-un drum intr-o partie albastra adevarata dar tot exista problemele cu accesul:
- la Lupului nu exista parcare
- la Telegondola / Cabina Mica parcarea este foarte mica, toti se inghesuie acolo, aglomeratia este foarte mare
- la Bradului este in regula cu accesul si parcarea dar mereu sunt organizate concursuri pe Sub Teleferic si se taie "domeniul" schiabil in doua, practic incepatorii de pe Drumul Rosu albastra nu pot ajunge pe Bradului albastra din cauza concursurilor de pe Sub Teleferic, singura legatura este sa coboare pe Sulinar care este o rosie foarte dura, aproape neagra, singura solutie este sa coboare la Cabina Mica si sa isi care schiurile in brate pana la Bradului(sau scoti masina din parcare, vi sa ii iei de la Cabina Mica, arunci totul in masina de-a valma ca nu poti sa stationezi, parchezi din nou masina, platesti din nou parcare, aranjezi lucrurile in masina, mergi la masa, groaznic)

Nu cred ca situatia actuala este cauzata de nepasare sau necunoastere a solutiilor moderne, pana la urma cred ca singura solutie este sa asteptam sa treaca toata aceasta perioada de "extinderi" cu bani putin, nici un studiu de fezabilitate cu 1 instalatie(oricat de performanta) + 1 partie + 1 parcare(oricat de incapatoare) nu o sa fie decat o improvizatie, ne trebuiesc solutii de cel putin 3 ori mai mari, dar acestea costa.

Rarzet44 wrote here:
Dopplemayr-Garaventa si cel italian Leitner Ropeways.

E Doppelmayr, nu "Dopplemayr". Leitner e, în practică, deținut de grupul francez Poma, de la care mai avem câteva telescaune (Sinaia 1400 - 2000 și Clăbucet), plus teleschiul debraiabil de la Predeal.

Tipul de telescaun este ales de constructorul care participă la licitație. Majoritatea vin cu Leitner deoarece pot înainta oferte mai ieftine, implicit să câștige licitații.

Monocablul e folosit deoarece e mai ieftin de implementat, se poate întreține mult mai ușor și e folosit la cea mai largă scară posibilă, la nivel global. Atuuri perfecte pentru statul român în implementare.

Tricablul (3S) la Sinaia eu zic că nu prea are rost momentan. Maxim aș merge pe un 2S (bicablu, model telecabină). 3S se pretează pe distanțe mari, tronsoane expuse la vânturi foarte puternice, diferențe mari față de sol și flux mare de turiști. Pe tronsonul 1400 - 2000 vorbim de o distanță mică, dar cu vânturi puternice și cu necesar de trafic dinamic în sezon și extrasezon. Un 2S ar fi mai indicat, deoarece, din câte am observat, acestea sunt cele mai ușor de configurat astfel încât să staționeze la capete în lipsa activității și să plece la cerere. Această mutare ar fi salvatoare mai ales în extrasezon, dacă nu e lume, să nu le pui pe toate pe cablu degeaba.

De tronsonul Sinaia - 1400 nu m-aș atinge. Din mai multe considerente, de altfel:
1. E un tronson cu grad redus de utilizare. E la concurență cu telegondola și drumul de acces la Cota 1400, deci numărul de călători este acceptabil în majoritatea timpului, dacă nu chiar foarte redus.
2. Tronsonul Sinaia - Cota 1400 este prima telecabină din țară, finalizată în noiembrie 1970 și activă din '71. Din perspectivă istorică, ideal ar fi să fie păstrat așa cum este acum, cu optimizările și mentenanța de rigoare.
3. Pentru a înlocui telecabina cu o telegondolă pe acest tronson, va fi nevoie de niște exproprieri sănătoase, ținând cont de toate casele și curțile de sub telecabină. Lucru care, cunoscând birocrația și interesele din România, mă tem că ar putea constitui un obstacol fatal pentru orice astfel de proiect.

Știi, totuși, unde ar fi foarte bun un 3S? La Bușteni, cel puțin pe Bușteni - Babele. Tronsonul acela e foarte lung, expus permanent la vânturile puternice de la intrarea pe platou (100 km/h e destul de uzual pe acolo), mult prea subdimensionat din punct de vedere al capacității (cozi de jumătate de zi cam tot timpul anului) și cu diferențe mari față de sol. Despre telecabina actuală este foarte clar că e o instalație obosită, nu mai face față și trebuie înlocuită. Bonus, posibil să se poată proiecta o stație inferioară mai la vale, mai către DN1, eventual chiar la fabrica de hârtie.

Eventual m-aș duce și pe Babele - Peștera cu un 3S, doar ca să nu mai stea defectă telecabina aceea o groază de timp...

Cât despre subiect în sine, felicitări pentru implicare și inițiativă. Totuși, referitor la toată partea de planificare a unei stațiuni și a unui domeniu schiabil, acesta e mai mult la nivelul unei discuții la bere în timpul liber pe forumul nostru. Putem discuta ideile și conceptele, desigur, sunt mulți oameni cu idei și care pot contribui, dar te încurajez să te orientezi în același timp și către grupurile și autoritățile specializate, dacă chiar îți dorești să ai o concretizare a discuțiilor pe care le putem avea aici. E o problemă de urbanism și proiectare a așezărilor, la urma urmei.

Telecabina Sinaia - 1400 are o ditamai "prapastie" intre pilonii 2 si 3, o instalatie 1S nu poate avea o deschidere atat de larga intre piloni, nu cred ca merge inlocuita eficient cu un 1S.
Pana la urma cam cati ani rezista un pilon de instalatie de transport pe cablu si cine reglementeaza transportul pe cablu la noi? (cum avem noi CNAFER-ul la cai ferate).

Daa, la Busteni - Babele trebuie facut ceva si cu o parcare sanatoasa, ar merge dincolo de DN1 la fosta fabrica de hartie cu traseu pe padurea dintre strazile Telecabinei si Palanca.

Reglementarea si controlul sunt facute de ISCIR si CNCIR.

...unde ISCIR = Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat (idem CNCIR, doar că acela e cu "compania națională")